◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.05.2024

Țările de Jos. Contraste relevante

Furtuna Poly

Ţările de Jos au fost lovite pe 5 iulie 2023 de cea mai puternică furtună de vară înregistrată vreodată în ţară. Peste 300 de zboruri au fost anulate pe Aeroportul Schiphol din Amsterdam, unul dintre principalele aeroporturi din Europa, iar numeroase drumuri sunt blocate.

Furtuna Poly, însoţită de rafale de vânt puternice care au atins viteze de până la 146 km/h, a lovit zona de coastă a Ţărilor de Jos, smulgând copaci din rădăcină şi determinând autorităţile să ceară populaţiei să rămână în locuinţe. Aeroportul Schiphol din Amsterdam a anunţat că o combinaţie de vânturi puternice, ploaie şi vizibilitate redusă va duce la „un trafic aerian foarte limitat”, atât la plecare, cât şi la sosire, cel puţin până la ora locală 15:00 (13:00 GMT).

 

Niksen

Conceptul se traduce prin a nu face nimic intenționat (https://www.nbcnews.com/better/lifestyle/what-niksen-dutch-concept-doing-nothing-how-does-it-work-ncna1036171): mă uit la televizor cu nerăbdare, staui în baie, navighez pe rețelele de socializare – toate aceste activități sunt ceea ce considerăm că înseamnă „a nu face nimic”, deoarece sunt modalități de relaxare, reîncărcare energetică sau, în cazul derulării rețelelor de socializare, irosirea în mod activ a Timpului; niksen se traduce cel mai îndeaproape prin „nimic” în olandeză, adicăi intenționat nu faci nimic.

Katie Krimer, un asistent social autorizat în New York City, evidențiază rolul distinctiv pe care intenția îl joacă în niksen: „Nu faci nimic în mod intenționat, dar fără intenții, te gândești să stai să nu faci nimic, dar apoi îți lași mintea doar să rătăcească”. Megan Cannon, proprietarul Back to Balance Counseling, adaugă că niksen „este un timp fără dispozitive, fără ecran, fără gratificații imediate. Ești în stare să fii.” Megan Cannon este încântată să prezinte niksen clienților săi care se confruntă cu anxietatea și care nu au avut prea mult succes cu meditația sau alte practici de mindfulness: „Sugerez activități de mindfulness pentru a reduce simptomele de anxietate, în care scopul este să ne concentrăm doar pe respirație și să împingeți gândurile către relaxare”.

Niksen subliniază că suntem ființe umane, nu fapte umane și ne permite să facem un pas înapoi față de orice facem pentru a lăsa totul să fie așa cum este, fără a fi un participant activ: „În mod ideal, practicarea niksen și lăsarea creierului tău să rătăcească poate spori creativitatea, pentru a fi mai productivi și poate ne facem [treaba] cu o abordare mai calmă, mai puțin rațională”, spune Katie Krimer.

 

Scuzele regelui

În secolul al XVII-lea, Ţările de Jos au cucerit mari suprafeţe de teritoriu în regiunile care astăzi formează Indonezia, Africa de Sud, Curaçao şi Papua de Vest şi au devenit un actor-cheie în comerţul transatlantic cu sclavi, traficând peste 600.000 de personae sau chiar milioane de persoane după alte surse spre coloniile olandeze din Caraibe şi America de Sud – ceea ce a reprezentat cca 5% din întregul comerţ transatlantic cu sclavi – înainte ca această practică să fie interzisă în 1863; doar pentru naţiunea africană Surinam, comerțul cu sclavi a mai continuat pe parcursul unei perioade de tranziţie obligatorii de 10 ani… Țările de Jos au recunoscut trecutul colonial în manualele de Istorie abia în 2006, când istoria sclaviei olandeze a fost inclusă în programa şcolară.

În 2022, premierul țării, Mark Rutte, şi-a cerut scuze şi pentru rolul istoric al Țărilor de Jos în comerţul cu sclavi, afirmând într-un discurs la Haga că acest rol trebuie să fie recunoscut în „termenii cei mai clari ca o crimă împotriva Umanităţii”. Apoi, mai multe oraşe olandeze, printre care Amsterdam şi Rotterdam, şi-au cerut scuze pentru rolul lor în acest comerţ. În iunie 2023, un studiu a dezvăluit că, între 1675 şi 1770, negustorii olandezi de sclavi au încasat din comerțul cu ființe umane echivalentul a 545 de milioane de euro (595 de milioane de dolari), în banii de astăzi, din coloniile în care sclavia era practicată.

Pe 1 iulie 2023, Regele Willem-Alexander a numit această practică o “oroare” în care familia regală nu a făcut nimic pentru a o opri; el a vorbit la Festivalul Keti Koti – comemorarea anuală a ţării pentru abolirea sclaviei – care a marcat cea de-a 160-a aniversare a abolirii sclaviei de către Țările de Jos (https://www.stiripesurse.ro/video-decizie-istorica-abia-acum-regele-willem-alexander-al-olandei-a-prezentat-scuze-pentru-rolul_2976223.html): în discursul său de la Amsterdam, regele Willem-Alexander a recunoscut că “monarhii şi conducătorii Casei de Orange nu au luat nici o măsură împotriva [sclaviei]. Astăzi mă aflu aici, în faţa voastră, în calitate de rege al vostru şi ca parte a Guvernului. Astăzi eu însumi cer scuze și iertare pentru lipsa de acțiune”, a spus el.

Însoţit de soţia sa, regina Maxima, regele a recunoscut că nu poate vorbi în numele întregii naţiuni, dar s-a declarat mulţimii că “marea majoritate” a cetăţenilor olandezi “sprijină lupta pentru egalitate pentru toţi Oamenii, indiferent de culoare sau de mediul cultural. După recunoaştere şi scuze, putem lucra împreună la vindecare, reconciliere şi restaurare”, a adăugat regele. Discursul său a fost aplaudat de mulţimea prezentă la festival.

 

Supermarketul Fris

Un supermarket special a fost deschis pe 24 ianuarie 2023, în cartierul Nieuw-West din Amsterdam: supermarketul Fris („proaspăt”, în traducere) oferă alimente gratuite familiilor vulnerabile, cu o singură condiție: să accepte și ajutorul unui îndrumător în viață de la Studiezalen, fundația din spatele Fris: „Fris reprezintă produsele proaspete cu care supermarketul speră să ajute familiile. Totul începe cu alimente, vrem să eliminăm stresul zilnic. Vă vom oferi un somn liniștit. Acesta este începutul, Oamenii trebuie să trăiască, nu doar să supraviețuiască…”, a declarat fondatorul Studizalen, Abdelhamid Idrissi (33 de ani).

Fundația Studiezalen, care a început în 2010 ca câteva camere în care copiii vulnerabili să-și facă temele, finanțează supermarketul prin crowdfunding (finanțare a proiectelor folosind resurse online) și donații de la alte afaceri locale, inclusiv Vomar, Bakkerij Metalsa, pomicultorul Jan Oskam, TommyTomato și măcelaria Kaddour, printre multe altele.

 

Victorie majoră a Partidului BBB

Un partid înființat de fermieri care au participat la proteste față de policicile agrare naționale și europene a zguduit peisajul politic din Țările de Jos, devenind pe 16 martie 2023 marele câștigător la alegerile provinciale care determină componența Senatului (https://cursdeguvernare.ro/victorie-majora-a-partidului-fermierilor-protestatari-din-tarile-de-jos-in-alegerile-regionale.html): Partidul BBB (BoerBurgerBeweging, adică Mișcarea Fermierilor-Cetățeni) a câștigat mai multe locuri în Senat decât partidul conservator VVD al prim-ministrului Mark Rutte. Un prim exit poll estimează că BBB obține 15 dintr-un total de 75 de locuri în Senat, iar BBB capătă astfel puterea de a bloca legislație; Partidul Conservator scade de la 12 la 10 locuri, arată același exit poll.

Creșterea fulgerătoare a numărului de locuri care revin BBB în Senatul țării este o lovitură majoră pentru coaliția de guvernare a lui Mark Rutte și pentru legislația promisă de guvern referitoare la reducerea drastică a poluării cu azot în ferme. Intenția guvernului de a interzice utilizarea îngrășămintelor în agricultură și de a limita numărul animalelor (în special al vitelor), care pot fi crescute în ferme a fost „catalizatorul” fondării partidul BBB, în 2019. Guvernul își propune să reducă la jumătate emisiile de azot până în 2030, deoarece un număr relativ mare de animale și utilizarea îngrășămintelor au dus la niveluri de oxizi de azot în sol și apă care încalcă reglementările Uniunii Europene.

Problema azotului a paralizat inclusiv sectorul construcțiilor în Țările de Jos, deoarece grupurile ecologiste au câștigat o serie de procese în justiție, guvernului fiindu-i astfel impus să limiteze emisiile și să păstreze nealterată Natura; în aceste condiții, numărul autorizațiilor noi de construcție a scăzut semnificativ. BBB spune că problema azotului este exagerată și că soluțiile propuse de guvern sunt vor duce la închiderea multor ferme și la penuria de alimente. Guvernul lui Mark Rutte nu a mai avut o majoritate în Senat de la alegerile provinciale anterioare, din 2019, și trebuie permanent să negocieze acorduri cu opoziția, în principal cu partidele de stânga, Partidul Muncii și Stânga Verde, care și-au păstrat numărul de mandate, menținând grupurile combinate la egalitate cu BBB, care a cîștigat un singur loc în Camera Inferioară în 2021, dar popularitatea sa a crescut mult de atunci din cauza neîncrederii tot mai mari în guvern și a nemulțumirii populare tot mai crescute față de probleme precum migrația.

Guvernul lui Mark Rutte, aflat la al patrulea mandat consecutiv din 2010, a scăzut la un nivel de aprobare de 20%, cel mai scăzut din ultimii zece ani. Pe 7 iulie 2023, evocând diferențe insurmontabile după negocierile aprinse dintre cele patru partide la putere cu privire la politica de primire a refugiaţilor, al patrulea guvern de coaliție Mark Rutte și-a prezentat demisia.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *