Tag: tableta

Copacul acela fusese odată ca mine, copilul unor părinți, adică, însă nu oameni, asemenea părinților mei, ci copaci, asemenea lui. Poate că era bunicul copil, atunci. Acum erau amândoi la fel de bătrâni. Doar că bunicul mai scotea câte o vorbă din când în când. Stătea pe un scăunel la poartă și se uita la oamenii ce treceau pe drum. Îi vedea ca prin ceață, întrecându-i te miri ce. Copacul stătea pe câmp, în picioare, căutând cu privirea în depărtare. În depărtarea vieții lui, nu a câmpului, unde nu mai…

Colindători de primăvară

23 octombrie 2021

Adevăratul anotimp al colindelor e primăvara. Vin chiar florile de măr să ne cânte la geam. Și nu numai ele. Se îngrămădesc toți pomii de prin grădini să ne colinde. Mai cu seamă cei despre care nu vorbesc nimic colindele de iarnă. Cum ar fi, bunăoară, corcodușii. Dintre toți, pe ei îi aștept cu cel mai mare drag să mă ningă cu flori, să-mi ia sufletul în mâinile lor verzi, cu degete multe, și să-l amestece cu sufletul lor, ca să încep să fiu și eu nițel pom, deși mi-am…

Clopotul

21 octombrie 2021

El afla primul când murea cineva și le spunea și celorlalți. Dar mie nu-mi plăcea să îl ascult atunci. Spre deosebire de zilele de sărbătoare, când mi-era drag să mă joc de-a v-ați ascunselea doar ca să mă pot piti între bătăile lui. Nicăieri nu era mai bine ca acolo. Plus că nu știa nimeni unde sunt. Pe unde umblau sunetele clopotului, umblam și eu. Adică sus de tot, foarte aproape de cer. Puteam să stau de vorbă cu păsările și chiar să le ating zborul cu mâna. Odată L-am…

Clopotnița

19 octombrie 2021

Dacă te urcai în clopotniță, după ce murea cineva, vedeai, așa cum vedeam eu, care venisem să trag clopotul pentru mamaia Tudora, întrucât așa mă rugase ea înainte să moară, vedeai, ziceam, sufletul celui mort stând pe pragul casei, oricât de departe s-ar fi aflat casa acestuia. Dar numai dacă te așezai între două bătăi de clopot puteai să-l vezi. Cum Dumnezeu locuia în turla bisericii de alături, aș fi putut, dacă mă săltam nițel pe vârfuri, să-i ating tălpile cu mâna. Aproape că mă speria un astfel de gând….

Iartă-mă!

25 august 2021

Sunt nopți în care încep dintr-odată să cresc. Și, pe măsură ce cresc, devin mai ușor, atât de ușor încât aș putea să mă ridic în aer, asemenea păsărilor. Doar că nu pot să mă desprind de pământ, fiindcă el îmi dă această putere. N-aș mai crește, fără contribuția lui, deloc, și mi s-ar întoarce în trup greutatea de mai înainte. Aproape că ating norii cu creștetul. Pământului îi datorez înălțimea la care ajung. Și tot lui ușurința de a pluti pe deasupra satului în care m-am născut, dacă mi-aș…

Căderea frunzelor

23 august 2021

Nici măcar tunetele ce ne cutremurau casa nu le mai auzea bunica. Surzise atât de mult, încât puteai să-i tragi cu tunul la ureche fără să tresară. La început, când o strigau și vedeau că nu le răspunde, oamenii din sat ziceau despre ea că face pe fudula. Numai că bunica nu făcea, chiar era. Însă fudulă de urechi. Doamne, ce se mai fudulea! Mai cu seamă atunci când o întrebai de vorbă. Nu-i era de nimeni rușine. Nici de soră-sa, Maria, care venea uneori pe la noi, ca s-o…

Aritina

12 august 2021

| Evenimente

Era cea mai mare dintre surorile mai mici ale mamei. Așa că, atunci când mi s-a năzărit să văd lumina zilei, fără să bag de seamă că e miezul nopții – noroc cu faptul că era noaptea de Înviere -, Aritina a fost prima după mama care m-a luat în brațe, devenind, în felul acesta, cea de-a doua mamă a mea. Apoi mi-au devenit mame și celelalte două. Prin urmare, am avut, în primii ani de viață, patru mame de toate, cea care m-a născut și surorile ei, Aritina, Vica…

Absențe și tăceri

10 august 2021

| Evenimente

Doar că sunt casele pustii. Doar că nu se mai aude nici un câine lătrând. Doar că nu mai nechează nici un cal. Doar că nu mai cântă nici un cocoș. În rest, e la fel ca înainte. Doar că umblă absențe de oameni prin odăi. Doar că se aude tăcerea cailor nechezând. Doar că latră tăcerea câinilor. Iar noaptea cântă de trei ori tăcerea cocoșilor. Doar că trece absența unei nunți pe drum. Doar că lipsesc mirii și nuntașii de la nuntă. Doar că se aude tăcerea muzicii lăutarilor…

Tableta care se poate împături precum un manuscris

1 septembrie 2018

De câțiva ani se vorbește despre tablete și smartphone-uri care se pot plia, iar o universitate din Canada a venit acum cu un concept interesant de tabletă care se poate împături precum un manuscris. Ar putea fi folosită pe post de telefon sau rulată astfel încît să încapă în buzunar, iar un clip video arată totuși că un astfel de concept ar fi destul de greu de folosit. Smartphone-urile sau tabletele care se pot împături în diverse feluri au fost subiectul a mii de articole în ultimii ani, dar nu…

Cititul, întâlnirile, muzica, ciocolata si dansul țin creierul sănătos

27 iulie 2018

| Opinii

Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire. Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live. „Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă,…