Bionutrienți pentru performanța cognitivă și sănătatea creierului
Un nou studiu a identificat anumite modele de nutrienţi, care au asocieri favorabile cu măsurile de performanţă cognitivă şi de sănătate a creierului (Substanţele nutritive care pot încetini îmbătrânirea creierului – Ce au descoperit oamenii de ştiinţă într-un nou studiu (stiripesurse.ro), postat pe 26 mai 2024): există dovezi că nutriţia contează, iar un nou studiu realizat de Centrul pentru creier, biologie şi comportament al universităţilor americane Nebraska-Lincoln şi Illinois din Urbana-Champaign (UIUC) semnalează modul în care nutrienţii specifici pot juca un rol esenţial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Echipa de oameni de ştiinţă, condusă de Aron Barbey, director al Centrului pentru creier, biologie şi comportament, împreună cu Jisheng Wu, doctorand la Nebraska, şi Christopher Zwilling, cercetător ştiinţific la UIUC, a realizat studiul combinând inovaţiile de ultimă oră în neuroştiinţă şi ştiinţa nutriţiei, identificând un profil nutritiv specific la participanţii care au avut performanţe cognitive mai bune. Studiul transversal a inclus 100 de participanţi sănătoşi din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani. Aceşti participanţi au completat un chestionar cu informaţii demografice, măsurători corporale şi activitate fizică.
Eforturile au scos la iveală două tipuri de îmbătrânire cerebrală în rândul participanţilor – accelerată şi mai lentă: cei cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă aveau un profil nutritiv distinct. Biomarkerii nutrienţi benefici din sânge au fost o combinaţie de acizi graşi (acizi vaccenici, gondoici, alfa-linolenici, elcosapentaenoici, eicosadienoici şi lignocerici); antioxidanţi şi carotenoizi, inclusiv cis-luteină, trans-luteină şi zeaxantină; două forme de vitamina E şi colină. „Am investigat biomarkeri nutritivi specifici, cum ar fi profilurile de acizi graşi, cunoscuţi în ştiinţa nutriţională pentru a oferi potenţiale beneficii pentru sănătate. Această descoperire se aliniază cu volumul extins de cercetări din domeniu, care demonstrează efectele pozitive asupra sănătăţii ale dietei mediteraneene, ce pune accentul pe alimentele bogate în aceşti nutrienţi benefici”, a declarat Aron Barbey, profesor de psihologie la Universitatea Nebraska-Lincoln. El a remarcat că cercetările anterioare privind nutriţia şi îmbătrânirea creierului s-au bazat în principal pe chestionare de frecvenţă alimentară, care depind de memoria participanţilor.
Studiul la care ne referim este unul dintre primele care combină imagistica cerebrală, biomarkeri din sânge şi evaluări cognitive validate: „Aspectul unic al studiului nostru constă în abordarea sa cuprinzătoare, integrând date privind nutriţia, funcţia cognitivă şi imagistica cerebrală. Acest lucru ne permite să construim o înţelegere mai solidă a relaţiei dintre aceşti factori. Trecem dincolo de simpla măsurare a performanţelor cognitive cu ajutorul testelor neuropsihologice tradiţionale. Examinăm simultan structura, funcţia şi metabolismul creierului, demonstrând o legătură directă între aceste proprietăţi ale creierului şi abilităţile cognitive. Mai mult, arătăm că aceste proprietăţi ale creierului sunt direct legate de dietă şi nutriţie, aşa cum reiese din modelele observate în biomarkerii nutritivi”, a precizat prof. Barbey.
Cercetătorii continuă să exploreze acest profil de nutrienţi în legătură cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Ei spun că este posibil ca, în viitor, descoperirile să ajute la dezvoltarea unor terapii şi intervenţii pentru a promova sănătatea creierului. „Un pas următor important implică efectuarea de studii controlate randomizate. În aceste studii, vom izola nutrienţii specifici cu asocieri favorabile cu funcţia cognitivă şi sănătatea creierului şi îi vom administra sub formă de nutraceutice. Acest lucru ne va permite să evaluăm definitiv dacă o creştere a nivelurilor acestor profiluri specifice de nutrienţi duce la îmbunătăţiri ale performanţelor la testele cognitive şi în măsurătorile structurii, funcţiei şi metabolismului creierului”, a explicat cercetătorul american.
Cel (cea) mai în vârstă…
Cel mai bătrân bărbat din toate timpurile a fost Jiroemon Kimura din Japonia, care a trăit până la vârsta de 116 ani şi 54 de zile şi a murit în 2013.
Cea mai în vârstă femeie în viaţă din lume şi cea mai în vârstă persoană în viaţă în general este Maria Branyas Morera din Spania, care a împlinit în martie 2023, 117 ani.
Cel mai în vârstă britanic din lume este John Alfred Tinniswood s-a născut în 1912, în acelaşi an în care s-a scufundat Titanicul. El spune că secretul vieţii sale îndelungate este norocul pur: a trăit în ambele războaie mondiale şi este cel mai în vârstă veteran de sex masculin din lume care a supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial, deoarece a avut un rol administrativ pentru Army Pay Corps. Pe lângă contabilitate şi audit, munca sa a implicat sarcini logistice, cum ar fi localizarea soldaţilor rămaşi izolaţi şi organizarea aprovizionării cu alimente. Când a fost întrebat cum s-a schimbat lumea din jurul său de-a lungul vieţii, Tinniswood a spus: „Lumea, în felul ei, este mereu în schimbare. Este un fel de experienţă continuă… Devine puţin mai bună, dar nu atât de mult încă. Merge pe drumul cel bun”. Şi-a întâlnit soţia, Blodwen, la un dans în Liverpool şi cei doi au petrecut 44 de ani împreună înainte ca ea să moară în 1986.
Emilian M. Dobrescu
Foto: pixabay.com