Conferința Big Tech and Journalism – Building a Sustainable Future for the Global South, care a avut loc la Gordon Institute of Business Science (Gibs), din Johannesburg, găzduită de Gibs Media Leadership Think Tank, a reunit peste 70 de jurnaliști, editori de știri, organizații media, savanți, activiști, avocați și economiști din 24 de țări, pentru a discuta soluții la criza durabilității jurnalismului și intersecția acestuia cu rolul principalelor platforme tehnologice. Potrivit bizcommunity.com, au fost purtate discuții puternice cu privire la experiențele țărilor care au deja sau iau în considerare implementarea unor astfel de inițiative pentru a susține jurnalismul, precum și provocările de a face acest lucru în alte țări cu industrii mass-media mari. Conferința a culminat cu adoptarea „Big tech and journalism: Principles for just compensation”. Principiile sunt destinate a fi universale, servind drept cadru pentru orice țară care încearcă să abordeze sustenabilitatea mass-media prin competiție sau abordări de reglementare, permițând în același timp adaptarea la contextul unic. Se speră că principiile vor reprezenta un pas important înainte în abordarea durabilității media de știri, în era tehnologiei mari.
Aceste principii sunt menite să ajute la conceperea, implementarea și evaluarea mecanismelor de politici publice care obligă platformele digitale și editorii de știri să se angajeze pentru a dezvolta condiții economice echitabile.
Principiile recunosc libertatea de exprimare ca un drept fundamental al democrației și susțin jurnalismul de interes public ca un bun public care ar trebui să fie disponibil tuturor. Prin urmare, orice mecanisme legate de principii trebuie să se bazeze pe același angajament.
În sensul acestor principii, „platforme” înseamnă rețelele sociale, chat-ul, motoarele de căutare, modelele și aplicațiile de inteligență artificială generativă și alți astfel de intermediari:
– mecanismele ar trebui să sprijine și să investească în jurnalismul de interes public, știri și informații produse la standarde jurnalistice profesionale, care informează publicul cu privire la aspectele care sunt relevante pentru drepturile și responsabilitățile cetățenilor. – mecanismele pot avea, de asemenea, efectul de a sprijini alte forme de jurnalism, dar – în egală măsură – ar trebui să acorde prioritate sprijinirii jurnalismului de interes public;
– mecanismele aplicate de guverne ar trebui să susțină pluralitatea pe platformă și pe piețele de publicare. În special, mecanismele ar trebui să aibă un impact net pozitiv asupra pluralității editorilor de pe o piață;
– mecanismele ar trebui să sprijine diversitatea pe piața publicării de știri și ar trebui să aibă un impact net pozitiv asupra gamei de conținut, voci și limbi reprezentate pe piața de știri, inclusiv vocile grupurilor subreprezentate și marginalizate din punct de vedere istoric;
– mecanismele ar trebui să susțină sustenabilitatea pe piața publicării de știri, pentru editorii individuali și pentru sectorul în ansamblu, asigurându-se că primesc o compensație echitabilă pentru utilizarea proprietății intelectuale și a conținutului lor;
– mecanismele ar trebui să asigure că termenii de implicare între platforme și editori sunt consecvenți pe piață și nu permit platformelor individuale sau editorilor să încheie acorduri preferențiale. Acest lucru nu înseamnă că toate platformele ar trebui să ofere tuturor editorilor aceeași sumă de bani, dar înseamnă că baza pentru plăți și oferte de utilizare ar trebui să fie aceeași pentru toți editorii de pe piața respectivă și determinată folosind criterii verificabile în mod obiectiv. Platformele nu ar trebui să poată favoriza anumiți editori doar pentru că acești editori au o influență politică mai mare sau o capitalizare de piață mai mare;
– editorilor mici și mijlocii ar trebui să li se permită să-și coordoneze eforturile, care pot include negocieri colective cu platformele;
– ar trebui adoptat cel mai înalt grad posibil de transparență atât pentru procesul prin care sunt concepute și implementate intervențiile politice, cât și pentru rezultatele obținute;
– mecanismele nu ar trebui să inhibe libertatea editorilor de a trage platformele la răspundere pentru acțiunile lor sau libertatea platformelor de a critica editorii;
– evaluatorii terți care sunt independenți de orice organism de executare ar trebui să poată revizui aceste mecanisme și rezultatele acestora;
– mecanismele ar trebui să fie supravegheate și aplicate de organisme care sunt, în mod demonstrabil, independente atât de industria platformei, cât și de industria editorială.
– mecanismele ar trebui să fie orientate către rezultate, cu principiile interesului public, pluralității, diversității și sustenabilității mass-media în centrul lor și evaluate în funcție de aceste rezultate în mod regulat de către terți independenți.
Principiile au fost susținute de:
BBC Media Action, Regatul Unit, Asociația de Jurnalism Digital (Ajor), Brazilia, Campanie pentru Liberă Exprimare, Africa de Sud, Societatea Editorilor din Africa de Est, Foro de Periodismo Argentino (FOPEA), Argentina, Monitorizarea mass-media Africa, Africa de Sud, Breasla Editorilor din Nigeria, Nigeria, Institutul pentru piețe deschise, SUA, Ouestaf News, platformă de știri online din Africa de Vest, Senegal, Publisher Interest Publishers Alliance (PIPA), Australia, Public Interest News Foundation, (PINF), Marea Britanie, Coaliția Publică de Radiodifuziune, Africa de Sud,
Forumul Național al Editorilor din Africa de Sud (SANEF), Africa de Sud, Institutul Vladimir Herzog, Brazilia. (redacția UZPR)
Foto: Engin Akyurt/Pixabay