Reprimările împotriva reporterilor onești arată clar că Guatemala, Nicaragua și El Salvador devin din ce în ce mai restrictive cu presa, iar jurnaliștii sunt într-un pericol real de a-și pierde chiar viața.
Jurnalistul guatemalean Jose Ruben Zamora, fondatorul ziarului El Periodico, a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru acuzații de spălare de bani. Era deja în închisoare de aproape un an. În acea perioadă, patru dintre avocații săi au fost închiși și alți doi au fugit din țară. Cu câteva ore înainte de audiere, el și-a trimis soția în străinătate, de teamă pentru siguranța ei. Ziarul lui combativ se închisese deja. Aproximativ în aceeași perioadă, ceva similar s-a întâmplat în statul vecin, El Salvador: principalul agent independent de știri a lăsat țara sub presiunea guvernului. Iar Nicaragua a devenit singura țară din emisfera vestică fără un ziar tipărit.
Liderii acestor trei țări din America Centrală au decis că nu mai pot tolera materialele de presă publicate despre corupția lor. Loviturile recente au lichidat presa liberă din țările lor. Se credea cândva că America Centrală se află pe calea către democrație. Acum, trei dintre cele cinci țări din zonă sunt „moarte” pentru journalism, scrie bostonglobe.com.
Disidența și rostirea adevărului, pericole maxime
Aceste represiuni sunt doar cele mai recente episoade din povestea lungă și regretabilă a modului în care instituțiile guvernamentale s-au prăbușit în Guatemala, El Salvador și Nicaragua. Statul de drept s-a evaporat în toate cele trei țări. Crima organizată modelează politica. Puternicii regimurilor spun judecătorilor ce să decidă. Știrile oneste care dezvăluie secrete și documente care relevă abuzul de putere, îmbogățirea ilicită și furtul de fonduri publice amenință aceste sisteme.
După încheierea războaielor din anii 1980, aceste state au început să evolueze spre democrație. Părea că ar putea dezvolta în sfârșit societăți deschise. Dar aceasta s-a terminat. Noi lovituri împotriva presei par să fi pus capăt speranțelor. Toate cele trei țări au alunecat atât de mult înapoi, încât disidența și rostirea adevărului sunt acum la fel de periculoase precum erau în perioada de glorie a dictaturilor.
Lupta cu dictatorii transcede generațiile
Editorul omologului elPeriódico din El Salvador, Óscar Martínez, nu a așteptat sosirea poliției. Jurnalul său, El Faro, a fost fondat în 1998 ca primul mediu de știri din America Centrală doar pe internet. A adunat un personal energic și a publicat o serie de expuneri uluitoare. Continuarea acestui lucru a devenit din ce în ce mai dificilă odată cu înăsprirea regimului autoritar. O nouă lege interzice relatarea despre bandele de traffic de droguri. Judecătorii independenți au fost revocați din posturile lor. În aprilie, Martínez a anunțat că fuge din El Salvador și va încerca să conducă El Faro din Costa Rica, rămasă singura democrație adevărată din regiune.
În Nicaragua, rolul presei în lupta împotriva dictaturii — și rolul unei singure familii — are o simetrie remarcabilă. Timp de decenii, editorul ziarului, Pedro Joaquín Chamorro, a fost principalul critic al dinastiei Somoza, aflată la conducere. Uciderea sa din 1978 a ajutat la declanșarea unei rebeliuni care a răsturnat dinastia. Astăzi, unul dintre liderii acelei rebeliuni, Daniel Ortega, este… președintele țării. Și a devenit chiar mai represiv decât au fost Somoza. În 2018, agenții lui Ortega au percheziționat birourile unui jurnal independent din Nicaragua, Confidencial. Editorul său a fugit în Costa Rica. El este încă acolo și încă devotat relatării știrilor din patria sa. Numele său este Carlos Fernando Chamorro – fiul martirului presei care a murit în timp ce se lupta cu un alt dictator nicaraguan, în urmă cu aproape jumătate de secol.
„Tirani, narcisiști și criminali”
În cealaltă țară cu probleme din regiune, Honduras, editorul Jennifer Ávila a acceptat un premiu internațional, iar discursul ei a fost un strigăt de durere: „Astăzi, țara mea este militarizată, iar regiunea mea, America Centrală, este guvernată de tirani, dictatori, narcisiști și criminali. Din acest motiv, cred și mai mult în jurnalism. Depinde de noi să ascultăm, să strigăm, să păstrăm memoria, pentru ca poate într-o zi această voce înăbușită să fie auzită în sfârșit”.
Chiar și în Costa Rica, presa se află acum sub o presiune neobișnuită. Rămâne liberă, dar președintele Rodrigo Chaves a amenințat că „distruge” cel mai mare ziar din țară. Cu toate acestea, deciziile Curții Constituționale au susținut puternic libertatea presei – un semn că statul de drept încă prevalează. (redacția UZPR)
Foto: Engin Akyurt/Pixabay