Lucrări complexe de cercetare și de date inundă zilnic reviste academice, iar jurnaliştii de știință joacă un rol esențial în diseminarea acestor informații către public. Aceasta poate fi o sarcină descurajantă, care necesită o înțelegere aprofundată a subiectului și capacitatea de a traduce limbajul academic dens în narațiuni care rezonează cu publicul larg.
Ce factori caută jurnaliștii pentru a decide dacă un studiu este demn de încredere și de știri? Aceasta este întrebarea pe care cercetătorii de la Universitatea din California, Davis și la Universitatea din Melbourne din Australia o examinează într-un studiu recent, „Cum evaluează jurnaliștii științifici cercetările în psihologie?” publicat în Advances in Methods and Practices in Psychological Science. Sondajul a analizat cum și dacă aceștia au fost influențați de patru factori în rezumatele cercetării: dimensiunea eșantionului (numărul de participanți la studiu), reprezentativitatea eșantionului (dacă participanții la studiu provin din un eșantion de conveniență sau un eșantion mai reprezentativ), nivelul de semnificație statistică a rezultatului (abia semnificativ statistic sau cu mult sub pragul de semnificație) și prestigiul universității reprezentate de un cercetător.
Specialiștii americani au descoperit că dimensiunea eșantionului a fost singurul factor care a avut o influență puternică asupra evaluărilor jurnaliștilor cu privire la cât de demnă de încredere și de știri a fost concluzia unui studiu. Prestigiul universitar nu a vădit niciun efect, în timp ce efectele reprezentativității eșantionului și semnificației statistice au fost neconcludente. Pe de altă parte, rezultatele arată că „acești jurnaliști fac o treabă foarte bună prin faptul că verifică rezultatele cercetării”, spune Julia Bottesini, cercetător independent.
Oportunitatea de a explica publicului procesul științific
Descoperirile studiului pot fi utile pentru cercetătorii care doresc să înțeleagă mai bine modul în care jurnaliștii de știință citesc cercetările și ce fel de intervenție îi poate ajuta pe jurnaliști să înțeleagă mai bine lucrările de cercetare. „Jurnaliştii de știință fac ceva cu adevărat important şi este important să ştim mai multe despre ceea ce fac. Înțelegerea modului în care jurnaliștii își fac munca este un lucru incredibil de important, deoarece ei sunt cei care ajung la public cu știri științifice, așa că trebuie înțeles cum citesc unele dintre studiile noastre științifice și apoi aleg dacă să scrie”, spune Ellen Peters, directorul Centrului pentru Cercetare în comunicare științifică la Școala de Jurnalism și Comunicare de la Universitatea din Oregon, pentru journalistsresource.org.
Studiul, realizat între decembrie 2020 și martie 2021, se bazează pe un sondaj online efectuat de jurnaliști care au spus că cel puțin uneori au abordat știința sau alte subiecte legate de sănătate, medicină, psihologie, științe sociale sau bunăstare.
Un studiu publicat în Journal of Science Communication, care a analizat impactul pandemiei de COVID-19 asupra muncii jurnaliştilor de știință din 77 de țări, a concluzionat că criza sanitară globală a apropiat oamenii de ştiinţă şi jurnaliştii care se ocupă de dopmeniu. „Pentru majoritatea jurnaliștilor care au răspuns la sondaj, oamenii de știință au fost mai disponibili. Pandemia a oferit, de asemenea, o oportunitate de a explica publicului procesul științific”, scriu autorii. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com