◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.05.2024

Google și Facebook datorează editorilor din SUA 12 miliarde de dolari pe an pentru valoarea adăugată a știrilor

Un nou studiu, realizat de profesori de la Universitatea Columbia și Universitatea din Houston, împreună cu firma de consultanță The Brattle Group, din Boston, estimează că Google și Facebook datorează agențiilor de știri din SUA cel puțin 12 miliarde de dolari pe an pentru valoarea pe care conținutul de știri îl adaugă platformelor lor.

Google datorează editorilor între 10 și 12 miliarde de dolari anual, iar Facebook 1,9 miliarde de dolari, potrivit studiului. „Ofertele făcute de aceste platforme către editorii de știri nu captează întreaga valoare generată de conținutul de știri de pe platforme”, arată autorii cercetării.

Între timp, guvernele democratice de pe tot globul încearcă să-și salveze industriile locale de știri, ceea ce este puțin probabil să reușească dacă editorii nu sunt compensați în mod echitabil de giganții tehnologiei, care profită de pe urma muncii lor, notează seattletimes.com. Studiul nu va fi „ultimul cuvânt” cu privire la ceea ce se datorează în SUA, dar avansează conversația despre dezechilibrul de putere dintre câteva companii tehnologice dominante și mii de instituții de știri mici și regionale, care încearcă să-și stabilească un punct de sprijin online.

Cuantificând factura pe care Google și Facebook ar datora-o dacă condițiile de joc ar fi echitabile, studiul explicit, de asemenea, de ce se folosesc lobby agresiv, amenințări și blocaje absolute ale știrilor pentru a elimina sau slăbi politicile de negociere cu media, oriunde sunt propuse.

Investigațiile efectuate de agenții antitrust de stat și federali au descoperit că platformele își exploatează în mod nedrept puterea imensă. Cel mai recent caz al Departamentului de Justiție al SUA împotriva Google susține că editorii sunt afectați și nu au de ales decât să folosească platforma care deține monopol. Nu e de mirare că ziarele, încă sursa majorității jurnalismului, se luptă să construiască afaceri sustenabile online, unde o mare parte din munca lor este acum distribuită și citită.

În timp ce platformele tehnologice au devenit gigantice, veniturile combinate ale ziarelor au scăzut de la 50 miliarde de dolari în 2005 la 20 miliarde de dolari în 2022. Mii de ziare s-au închis, iar altele și-au redus aparițiile, lăsând 70 de milioane de americani cu puțină sau deloc acoperire de știri locale, potrivit State of Local. Studiul estimează că 17,5% din veniturile din reclamele de căutare Google și 6,6% din veniturile din reclamele Facebook „ar trebui plătite editorilor de știri, pe o bază anuală”. Aceasta se bazează pe valoarea estimată a căutărilor legate de știri și pe valoarea pe care știrile profesionale o adaugă platformelor. O împărțire echitabilă a veniturilor, bazată pe alte acorduri platformă-editor, le-ar oferi editorilor jumătate din veniturile platformelor legate de știri, se arată în studiu. Metodologia este similară cu cea a unui studiu elvețian, realizat pentru o asociație de editori.

Corectarea acestui dezechilibru, oferind punctelor de vânzare mai multă putere de negociere și o șansă mai bună de supraviețuire, este motivația din spatele politicilor de negociere media aprobate în Australia, Canada și Franța și luate în considerare în alte țări. O versiune din SUA, Actul de Concurență și Conservare a Jurnalismului, propus de senatorul Amy Klobuchar, are sprijin bipartizan și este foarte aproape de a fi adoptat. (Roxana Istudor)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *