Dreptul de veto
În decembrie 2022, Ungaria nu a susținut decizia UE privind cel de-al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Budapesta s-a opus, de asemenea, propunerii de dublare a fondului UE, care finanțează furnizarea de arme către Ucraina: Ungaria folosește dreptul de veto asupra oricărei decizii a UE, care necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre. Ungaria și-a exercitat acest drept de veto și asupra pachetului de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina…
Mutarea Ambasadei de la Ierusalim
La începutul lunii martie 2023, premierul Ungariei Viktor Orbán a convenit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu să mute Ambasada Ungariei de la Tel Aviv la Ierusalim (https://baabel.ro/2023/03/viktor-orban-va-muta-ambasada-ungariei-la-ierusalim): Oficialități de la Ministerul israelian de Externe au declarat cotidianului Zman Yisrael, varianta ebraică a ziarului Times of Israel, că decizia a fost luată după tratative diplomatice intense dintre Eli Cohen, ministrul israelian de externe, și omologul său maghiar Péter Szijjártó.
Intențiile Budapestei nu ar trebui să ne surprindă, deoarece încă din 2021 a fost deschisă la Ierusalim o reprezentanță comercială a Ungariei și în cuvântările ținute la inaugurare se vorbea despre eventualitatea mutării ambasadei, fără să se fixeze vreun termen. După ce Donald Trump, în calitate de președinte al SUA, a luat măsura mutării Ambasadei SUA, s-a crezut că exemplul va fi urmat și de alte state, dar rezultatele au fost mult sub așteptări, abia câteva țări, cu un rol nesemnificativ în ceea ce privește relațiile bilaterale, au decis să facă acest pas. Au existat promisiuni, dar alegerile din statele în cauză, care au adus la conducere partide și personalități cu alte orientări, au determinat abandonarea ideii.
Noi acorduri energetice
Pe 11 aprilie 2023, Ungaria a semnat noi acorduri energetice cu Federația Rusă (https://cursdeguvernare.ro/ungaria-a-semnat-noi-acorduri-energetice-cu-rusia.html, postat pe 11 aprilie 2023): aflat la Moscova, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat că Gazprom a fost de acord să permită Ungariei, dacă este necesar, să importe cantități suplimentare de gaze naturale peste cele convenite în contractul pe termen lung, modificat încă din 2022. Prețul gazului, care va ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, a fost limitat la 150 de euro pe metru cub, iar noul acord permite Ungariei să plătească achizițiile de gaze în rate, dacă prețurile de piață trec peste nivelul de 150 euro/mc.
Călătoria ministrului Peter Szijjarto în capitala Rusiei este una neobișnuită pentru un oficial dintr-o țară a Uniunii Europene: majoritatea membrilor blocului celor 27 de state membre UE s-au distanțat de Federația Rusă din cauza invaziei sale în Ucraina și au renunțat la combustibilii fosili ruși.
Guvernul ungar a făcut un lobby puternic în UE pentru a fi scutit să se alăture sancțiunilor impuse gazului, petrolului sau combustibilului nuclear rusesc și, de asemenea, a amenințat cu veto asupra sancțiunilor propuse de UE împotriva Moscovei. În Timp ce se afla la Moscova, Peter Szijjarto s-a întâlnit cu viceprim-ministrul rus pentru energie, Alexander Novak, și cu directorul executiv al companiei ruse de stat Rosatom, Alexey Likhachev.
La briefing-ul de presă, desfășurat cu acest prilej, oficialul maghiar a insistat că accesul la sursele de energie rusești este crucial pentru securitatea Ungariei, indiferent de considerentele politice aduse de război. „Atât Timp cât problema aprovizionării cu energie este o problemă fizică și nu politică sau ideologică, ne place sau nu, Rusia și cooperarea cu Rusia vor rămâne cruciale pentru securitatea energetică a Ungariei”, a mai spus Szijjarto.
Poziția Coaliției Democrate
Premierul Viktor Orban a „pierdut controlul asupra a ceea ce se întâmplă în Ungaria“, a declarat Csaba Molnar, membru al Coaliţiei Democrate din opoziţie (https://www.descopera.ro/dnews/20257182-sacrificiile-pe-care-le-fac-ungurii-si-polonezii-pentru-a-manca-si-a-se-incalzi, postat pe 25 decembrie 2022). Acesta a adăugat că „politicile ul-ti¬milor 12 ani, care au distrus ţara vor rămâne, iar cu cât Orban va ră¬mâ¬ne la conducere, cu atât se vor adânci criza şi problemele“.
Partidul Momentum, membru al Coaliţiei Democrate, arată că par¬tidul de guvernământ Fidesz „a minţit în faţa propriului electorat“, iar activitatea guvernului a fost „hao¬tică“ în 2022, premierul Orban dă vina pe alţii şi nu-şi asumă responsa¬bilitatea pentru cele mai grele vre¬muri din ultimele decenii prin care trece Ungaria“.
Potrivit Momentum, faptul că Orban scoate în faţă „realizările ex¬cepţionale“ şi nu menţionează criza costurilor de trai cu care se confruntă ţara este „atât şocant, cât şi disperat“. Partidul Momentum a atras atenţia asupra plafonării preţurilor alimentelor, creş¬terii puternice a preţurilor ener¬giei şi slăbiciunii monedei maghiare, insistând că „multe familii se vor afla în faţa dilemei de a se încălzi sau a cumpăra de mâncare“.
Trieste – port… ungar la Marea Mediterană
Din 2026, Ungaria va avea port la Marea Mediterană, confom unui acord încheiat cu autoritățile italiene, prin care companiile ungare se vor putea folosi de infrastructura portuară din Trieste pentru activitățile de export (Strategie: Ungaria va avea port la Marea Mediterană din 2026 (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 12 decembrie 2022): ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto a avut discuții cu vicepremierul italian Matteo Salvini, și cu ministrul industriei din peninsulă, Adolfo Urso. După aceste întâlniri, oficialul ungar a anunțat că obiectivul guvernului de la Budapesta pentru zona achiziţionată în cadrul portului Trieste este de a se asigura că firmele maghiare au acces mai rapid şi mai facil la mare.
Peter Szijjarto a spus că a fost prezentat un concept de dezvoltare, care să ducă la crearea unui port capabil să manipuleze 2,5 milioane de tone de mărfuri pe an, atât rutier, cât și pe calea ferată. Au trecut aproximativ doi ani și jumătate de când Italia și Ungaria au semnat un acord care oferă guvernului de la Budapesta dreptul de concesiune asupra unei extinderi de aproximativ 32 de hectare, care va fi administrată de statul maghiar. În total, Ungaria a plătit Italiei 31 de milioane de euro, pentru 60 de ani. Acest port este destul de important pentru că fluxul său de trafic este estimat la aproximativ 2 milioane de tone sau 70-80 de mii de containere pe an. Potrivit lui Szijjártó, prin programul comun de dezvoltare, Ungaria și Italia își propun să facă din Trieste unul dintre cele mai importante porturi din Europa Centrală.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia
