Consiliul Internațional de Știință a condus recent o sesiune de discuții cu tema „Pregătirea pentru Criza X” la Congresul World News Media, din Taipei. Recunoscând importanța de a răspunde publicului sceptic și de a construi credibilitatea atât pentru știință, cât și pentru jurnalism, panelul a explorat provocările și oportunitățile prezentate în timpul pandemiei și evoluții pentru crizele viitoare și pentru o audiență globală a mass-media de știri.
Urgența dezvoltării ecosistemelor informaționale sănătoase
Un raport recent, realizat de jurnalista Courtney Radsch, director al Centrului pentru Jurnalism și Libertate la Institutul pentru Piețe Deschise, a constatat că jurnaliștii din fiecare țară au simțit că presiunea asupra mass-media crește, pe fondul tensiunilor climatice și geopolitice. Pe baza interviurilor și a unui sondaj efectuat de mass-media de știri independente de interes public și jurnaliști din țările în curs de dezvoltare și analiza cadrelor legale de reglementare, acest raport a constatat că jurnalismul și știința riscă să fie ținute ostatice de algoritmi din cauza „platformizării” știrilor. Drept urmare, aceste discipline sunt vulnerabile la sistemele de moderare a conținutului din rețelele sociale care răsplătesc extremismul, teoriile conspirației și dezinformarea, subliniind urgența dezvoltării ecosistemelor informaționale sănătoase, potrivit wan-ifra.org. „În loc să ne concentrăm toată energia asupra modului de a combate dezinformarea, a atenua daunele online și a combate extremismul digital, trebuie să ne concentrăm pe crearea unei viziuni pozitive despre ceea ce ne dorim și cum să ajungem acolo. Trebuie să cultivăm sisteme, instituții și norme care să permită informațiilor de calitate și utile să înflorească și să abordeze interacțiunea dintre infrastructura tehnologică în care sunt încorporate sistemele informaționale și media”, a spus Radsch.
Cadre comune între comunitățile științifice și jurnalistice
În ultimul deceniu, peisajul politic și mediatic a devenit din ce în ce mai fragmentat și polarizat, fapt subliniat de reacțiile variate ale guvernelor și ale populațiilor la pandemia de COVID-19. Joel Simon, director fondator al Jurnalism Protection Initiative la Craig Newmark Graduate School of Journalism, a descris o represiune globală sistematică nemaivăzută a libertății de exprimare, care are loc în fiecare țară din lume, pe măsură ce pandemia se răspândea. „Caracteristicile au fost diferite în funcție de dinamica națională și înclinațiile politice. Au existat cadre comune între comunitățile științifice și jurnalistice. Știința începuse să indice că liderii politici ar trebui să ia decizii dificile pentru economie și propriul destin politic. Am văzut represiuni sistematice din partea statelor autoritare, în care regimurile de cenzură au crescut odată cu răspândirea pandemiei. În națiunile democratice, pandemia a arătat că unii lideri politici au căutat mai mult să perturbe decât să suprime, subminând adesea experții și mass-media. Aceste strategii s-au dovedit a fi extrem de eficiente, copleșitoare de sisteme informatice concepute pentru analiză prin depășirea rețelei de jurnaliști și experți care caută adevărul”, a spus Simon.
Transparența construiește credibilitatea
Mia Malan, redactor-șef al organizației de știri Bhekisisa, din Africa de Sud, consideră că transparența între factorii de decizie politică, experți și profesioniștii mass-media au fost esențiale pentru construirea credibilității și a unei relații reciproce de încredere care a depășit criza imediată. Lecțiile din pandemie, care au evidențiat necesitatea ca jurnaliştii să găsească experți în domeniu care ar putea oferi expertiză la nivel înalt, ar putea fi folosite atunci când oferă o acoperire a problemelor legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității și de a trăi în limitele planetare durabile: „Oamenii de știință au avut propriile lor interpretări, iar lecția noastră a fost să dăm putere profesioniștilor din mass-media despre cine poate vorbi despre ce. De exemplu, un medic generalist care vorbește despre vaccinuri sau un economist care vorbește despre modul în care ar călători un virus nu a fost neapărat responsabil pentru publicul nostru. Este important să fie auziți experții potriviți”, a spus Malan.
Mitali Mukherjee, director de programe pentru jurnaliști la Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, a spus că „a existat un puternic sentiment de colaborare internațională și de schimb de cunoștințe între colegii internaționali, ceea ce ne-a dus înapoi la principiile de bază ale jurnalismului. Reporterii suferă din cauza lipsei de informaţii şi de context. Acestea sunt cele două provocări pentru climat și alte crize care se află la orizont”.
„Am urmărit să simplificăm totul pentru publicul nostru”
Un antidot la această lipsă de informații și de context a fost oferit de David Walmsley, redactor-șef al Canadian’s Globe and Mail. În timpul pandemiei, ziarul și Royal Society of Canada au construit un parteneriat pentru a oferi acoperire asupra pandemiei, ceea ce a condus la un program care acoperă o gamă mai largă de probleme, de la educație până la impactul descoperirilor științifice de vârf. „Parteneriatul a oferit o oportunitate de democratizare a datelor. Am urmărit să simplificăm totul pentru publicul nostru. Prin lansarea campaniei Surse, ne-am demonstrat seriozitatea și profunzimea cunoștințelor pe care le-am cultivat pentru a oferi o povestire convingătoare. Audiența noastră s-a dublat în timpul pandemiei, când am lucrat cu Royal Society pentru a accelera munca evaluată de colegi. I-am invitat să devină participanți la puterea organizației noastre de știri. Într-un timp scurt am avut 200 de articole, literal, cu note de subsol”, a spus Walmsley. (redacția UZPR)
Foto: Sam Moghadam Khamseh/Unsplash