◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.07.2024

Acordurile de antrenare
a inteligenței artificiale generative cu conținut jurnalistic, între avantajele imediate și necunoscutele pe termen lung

În ultimele luni, creatorul ChatGPT, OpenAI, a semnat cu cele mai mari companii de presă din lume acorduri de parteneriat profitabile. Suma exactă pe care compania a cheltuit-o este necunoscută, dar poate fi enormă, scrie jurnalistul și scriitorul canadian Jonah Prousky.

News Corp., de exemplu, care deține Wall Street Journal, New York Post și Sunday Times, a încheiat o înțelegere cu OpenAI, care se estimează că are o valoare de 250 milioane de dolari (233,3 milioane de euro). Financial Times, The Atlantic, Associated Press, Dotdash Meredith – care deține People Magazine și Investopedia – și Axel Springer, care deține Business Insider și Politico, au încheiat, de asemenea, înțelegeri cu gigantul AI susținut de Microsoft.

Ce cumpără mai exact OpenAI? Arhivele online ale acestor publicații de top sunt considerate grozave pentru antrenarea AI.

După ce OpenAI a fost dată în judecată pentru utilizarea „gri” a conținutului unor publicații (New York Times, posturile digitale The Intercept, Raw Story și AlterNet), acordurile ar putea scoate compania din litigii legale și sunt evitate potențiale probleme legate de drepturile de autor pe viitor. În plus, unele dintre oferte permit OpenAI să includă conținut de știri în răspunsurile ChatGPT. Acesta este probabil menit să sprijine o nouă funcție de „căutare” la care lucrează compania, care, potrivit Bloomberg, ar permite ChatGPT să caute pe web și să citeze surse atunci când răspunde la solicitarea unui utilizator.

 

Vor ajunge oamenii să primească informații direct de la… ChatGPT?

În timp ce, pe de o parte, OpenAI primește „combustibil” pentru modelele sale, iar mass-media o injecție de numerar atât de necesară, există voci care susțin că Big Tech a mai „ars” presa și înainte. „Editorii se îndreaptă spre ceea ce ar putea deveni  cea mai mare și cea mai disruptivă companie tehnologică înregistrată vreodată, fără să știe impactul mai larg pe care AI l-ar putea avea asupra afacerilor lor. Luați în considerare efectul pe care Google și Facebook l-au avut asupra presei în ultimele două decenii.

Pe de o parte, aceste platforme au oferit știrilor un serviciu extraordinar, iar platformele de căutare și rețelele sociale conduc în prezent cea mai mare parte a traficului către majoritatea site-urilor de știri. În același timp, dominația Google în publicitatea digitală – sau presupusul monopol, potrivit Departamentului de Justiție al SUA – a secat veniturile din publicitate pentru editori. Acest lucru a alimentat, în mare măsură, un val de contracție în rândul companiilor de știri la nivel global”, punctează Prousky.

Potrivit Școlii de Jurnalism Medill, de la Northwestern University, ziarele din SUA se închid cu o rată uimitoare, de 2,5 pe săptămână, începând cu 2023. Afacerile de știri dispar masiv și în Europa, unul dintre motivele majore fiind scăderea veniturilor din reclame, notează Euronews. În Marea Britanie, de exemplu, piața publicității în ziare valora doar 241 de milioane de lire sterline (284,7 milioane de euro) anul trecut, în scădere față de 2,5 miliarde de lire sterline (2,95 miliarde de euro) în anii 2000, când Google și Facebook erau încă în curs de dezvoltare.

Pe de altă parte, însă, unele dintre publicațiile nevoite să-și reorienteze modelele de afaceri în jurul altor surse de venit, cum ar fi abonamentele și chiar donațiile au izbutit să „se pună la adăpost”: The Guardian, de exemplu, câștigă cea mai mare parte a veniturilor sale din SUA de la cititori, iar acest venit, spre deosebire de publicitate, ar fi mai greu de afectat de companiile de inteligență artificială, chiar și într-o lume în care ChatGPT ar uzurpa Google ca ușă principală către internet.

Dincolo de toate aceste considerente, alte întrebări se nasc din evoluția acordurilor editori de știri – companii de inteligență artificială: oamenii vor ajunge să primească știrile direct din ChatGPT?;  banii parteneriatelor vor fi suficienți pentru a menține publicațiile pe linia de plutire?; ce se va întâmpla cu acele afaceri cărora nu li s-au oferit acorduri? (Roxana Istudor)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *