Aproape patru din 10 jurnalişti care acoperă criza climatică şi problemele de mediu au fost ameninţaţi ca urmare a muncii lor, 11% fiind supuşi violenţei fizice, arată rezultatele teribile ale unui sondaj global, derulat în 102 țări.
Cercetarea realizată de Internews Earth Journalism Network (EJN) și Universitatea Deakin, din Australia, a inclus peste 740 de reporteri și editori și a constatat că 39% dintre cei amenințați „uneori” sau „frecvent” au fost vizați de persoane implicate în activități ilegale, cum ar fi exploatarea forestieră și mineritul. Aproximativ 30% dintre jurnaliștii de mediu au fost amenințați cu acțiuni în justiție, ceea ce reflectă o tendință tot mai mare de a corporațiilor și guvernelor de a se folosi de sistemul judiciar pentru a restrânge libertatea de exprimare.
Volumul de acoperire a subiectului, încă insuficient
Sondajul global citat de The Guardian este prima analiză de acest fel a provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii care acoperă probabil cele mai presante – dacă nu chiar existențiale – probleme ale timpului nostru. Raportul Covering the Planet include interviuri aprofundate cu 74 de jurnalişti din 31 de ţări despre ajutorul de care au nevoie pentru a face o treabă mai bună relatând vremea extremă, poluarea cu materiale plastice, deficitul de apă şi minerit, deoarece încălzirea globală şi activitatea corporativă necontrolată împing planeta la limită. Majoritatea profesioniștilor mass-media a spus că materialele climatice și de mediu au mai multă importanță – în comparație cu alte subiecte – decât acum un deceniu, dar volumul de acoperire a crizei climatice nu este încă proporțional cu gravitatea problemei.
Teama de reacțiile celor care întreprind activități ilegale sau guvernelor
Temperaturile record, furtunile, inundațiile, seceta și incendiile de vegetație vin cu o intensitate din ce în ce mai mare în întreaga lume, comunitățile cu venituri mici, popoarele indigene și oamenii de culoare fiind cele mai vulnerabile la impactul climatic. Dezastrele cu debut lent, cum ar fi creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor, acidificarea oceanelor și deșertificarea provoacă, de asemenea, migrația forțată, foamea și alte dezastre pentru sănătatea umană. În ciuda amplorii și urgenței problemelor, 39% dintre jurnaliștii chestionați au declarat că s-au autocenzurat – mai ales din cauza fricii de repercusiuni de la „cei care întreprind activități ilegale” sau guverne. „Munca de acoperire mediatică a problemelor planetei ridică diverse provocări pentru jurnaliştii din întreaga lume – dar această muncă este urgentă şi vitală. Acest studiu, pentru prima dată, oferă perspective cu adevărat globale despre relatarea schimbărilor climatice și a daunelor asupra mediului… Astfel de perspective sunt cruciale pentru a sprijini și a amplifica munca jurnaliştilor care spun cele mai importante povești ale vremurilor noastre”, susține dr. Gabi Mocatta, cercetător principal la Universitatea Deakin.
Resurse insuficiente
Cercetarea globală a constatat și o nevoie covârșitoare de un plus de resurse pentru redacțiile care acoperă mediul și criza climatică: 76% dintre cei chestionați au spus că resursele insuficiente le limitează acoperirea și au identificat mai multe finanțări pentru jurnalism aprofundat, instruire personală și ateliere de lucru, precum și pentru acces mai mare la date relevante și la experți în subiect. „Jurnaliştii chestionaţi sunt fermi în dedicarea lor de a relata despre modul în care schimbările climatice şi crimele de mediu au un impact negativ atât asupra oamenilor, cât şi asupra planetei – dar au nevoie disperată de mai mult sprijin”, consideră James Fahn, directorul executiv al Earth Journalism Network. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com