Mângâierea mamei
Într-un an, tata şi-a sărbătorit ziua de naştere în satul lui. Nu departe de casa bunicilor mei se afla un teren amenajat chiar în preajma pădurii, unde-i plăcea de multe ori să se plimbe şi să recite versuri. În ziua aceea s-a adunat multă lume. Unii au venit de la Chişinău, alţii din sat, membri ai familiei, rude, prieteni, zi cu soare. La un moment dat, bunica văzându-l pe tata cum stă singur lângă un copac, s-a apropiat de el şi a început să-i mângâie obrazul, fruntea, părul, după care…
