Un nou raport comandat de European Broadcasting Union (EBU) oferă redacțiilor orientate spre jurnalismul soluțiilor repere cu privire la modul de acoperire eficientă a catastrofelor climatice, bazate pe soluții practice încercate și testate de instituțiile media din serviciul public și alte redacții – din Europa și nu numai. Dr. Alexandra Borchardt este autorul principal al „EBU News Report 2023: Climate Journalism That Works – Between Knowledge and Impact”: „Criza climatică ne va defini viitorul mai mult decât orice altă problemă. Dar am găsit dovezi că publicul se îndepărtează de acoperirea climatică pentru că pur și simplu nu este livrată bine. Organismele de știri pot să facă mai bine – și avem recomandări constructive, care, dacă sunt utilizate, ar putea schimba jocul pentru jurnaliști și pentru modul în care publicul se implică în acest subiect complex”.
Jurnalismul climatic poate fi inconfortabil. Potrivit unui raport al Institutului Reuters, citat de ebu.ch, sondajele de audiență arată că se relatează prea mult, dar se explică prea puțin. Este un subiect care are nevoie de speranță, dar reportajele vin adesea dintr-o poziție de avertisment și amenințare. „Această abordare nici nu explică problema și nici nu aduce publicul de partea acestei teme stringente. Aceasta este o problemă importantă pentru redacții, alături de alte provocări, cum ar fi complexitatea subiectului și atingerea unui echilibru între faptele climatice și activismul climatic. Jurnalismul climatic bun nu este opțional. Principiile etice cer jurnaliștilor să cerceteze și să raporteze faptele, să critice puterea și să informeze publicul. Mass-media publice au o responsabilitate deosebită în acest sens”, punctează Borchardt.
Studii de caz relevante
Raportul examinează modul de a crea jurnalismul climatic într-un mod care să rezoneze cu publicul, precum și modul de reorganizare a redacțiilor, astfel încât acoperirea impactului climatic să fie integrată în toate abordările majore, mai degrabă decât să fie retrogradată la un birou separat. Indiferent de specialitatea lor, toți jurnaliștii ar trebui să primească o educație de bază în alfabetizarea climatică. Documentul include, de asemenea, studii de caz de bune practici și întrebări și răspunsuri de la diferite posturi de știri, lideri de gândire și exemple de ceea ce funcționează de fapt, folosind 11 studii de caz detaliate. Raportul se bazează pe peste 40 de interviuri cu lideri mass-media, oameni de știință în comunicare și consultanți din întreaga lume, precum și pe cele mai recente cercetări și prezintă studii de caz detaliate despre jurnalismul climatic de la AFP, CBC, Deutsche Welle, Fnancial Times, France Televisions, NRK, Radio France, RAI, RTÉ, WDRși Forumul Economic Mondial. Există, de asemenea, întrebări și răspunsuri cu experții ca Lance Bennett, Universitatea din Washington, Wolfgang Blau, co-fondator, Oxford Climate Journalism Network, Nanette Braun, șef comunicare Națiunile Unite, Manuela Kasper-Claridge, redactor-șef Deutsche Welle, Saffron O’Neill, profesor Universitatea din Exeter, Sophie Smith Galer, reporter la Vice World News.
Preocupările de mediu atrag publicul și jurnaliștii tinerei generații
Analiza se concentrează pe soluții – sfaturi practice pentru dezvoltarea strategiilor de relatare și folosește exemple din industrie. „Există o mulțime de materiale despre cum să comunici cu succes provocarea climatică, în special din domeniul studiilor de comunicare”, conchide Borchardt.
Cercetarea arată, de asemenea, cum publicul mai tânăr este preocupat în special de schimbările climatice și de mediu și cum concentrarea asupra preocupărilor durabile ar putea ajuta mass-media să vorbească direct cu acest grup. În plus, preocupările de mediu atrag talentele tinere la redacții, motivează personalul actual și susțin obiectivele de diversitate în general. Raportul se încheie cu ipoteza că dezvoltarea de strategii pentru un jurnalism puternic legat de durabilitate va contribui la creșterea durabilității organizațiilor media, inclusiv din perspectivă economică. „Modul în care acoperim impactul activității umane asupra mediului va sta la baza modului în care istoria judecă această generație de jurnaliști. Jurnalismul climatic este prea ușor de amânat când există știri noi, care concurează pentru atenția publicului; avem nevoie de o schimbare a mentalității, astfel încât clima să fie în centrul a tot ceea ce facem. Acest raport ne arată ce funcționează și cum să facem acest lucru”, detaliază Liz Corbin, Director Adjunct Media la EBU. (redacția UZPR)
Foto: Sigmund/Unsplash