Pandemia de COVID-19 poate fi analizată prin statistici marcante, precum bilanţul morţilor şi cel al infectărilor, numărul vaccinărilor, scăderea activităţilor social-economice şi dispariţia locurilor de muncă.
De la începutul anului 2020, peste 6,8 milioane de decese asociate COVID-19 au fost înregistrate la nivel mondial, dintr-un total de 752,5 milioane de infectări (o persoană putând fi infectată de mai multe ori), potrivit unui raport publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe 27 ianuarie. Acest număr este însă puternic subestimat, precizează OMS, care estimează că, ţinând cont de supramortalitatea directă şi indirectă asociată COVID-19, bilanţul pandemiei ar putea fi de două-trei ori mai mare.
Aproximativ 13,2 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID au fost administrate la nivel mondial, potrivit informaţiilor afişate de site-ul Our World in Date în data de 30 ianuarie. Aproape şapte oameni din zece (69,4%) au primit cel puţin o doză, însă doar un om din patru (26,4%) a primit cel puţin o doză de vaccin în ţările cu venituri mici, potrivit AGERPRES.
În perioada de maximă intensitate a primului val pandemic, în primăvara anului 2020, peste 4,5 miliarde de persoane din 110 ţări şi teritorii au fost constrânse sau îndemnate să se plaseze în lockdown, potrivit unei numărători realizate de AFP pe 17 aprilie 2020. Acest număr reprezintă aproape 60% din populaţia mondială.
Pe 20 aprilie 2020, şcolile şi universităţile erau închise în 151 de ţări, afectând 1,29 miliarde de tineri, care reprezentau 81,8% din totalul elevilor şi studenţilor au învățat acasă la nivel mondial, potrivit datelor transmise de UNESCO.
În transporturile publice, şcoli, magazine şi, uneori, chiar în aer liber, masca sanitară a devenit accesoriul cel mai emblematic al acestei pandemii. Din martie şi până la sfârşitul lunii decembrie 2020, China a exportat doar ea singură 224 de miliarde de măşti sanitare, potrivit statisticilor transmise de autorităţile vamale chineze.
Provocând închiderea multor sectoare de activitate, pandemia de coronavirus a cauzat o prăbuşire a Produsului Intern Brut (PIB) mondial cu 3,1% în 2020, potrivit Băncii Mondiale. Prin comparaţie, PIB-ul global a scăzut cu doar 1,3% în 2009, anul crizei financiare. PIB-ul mondial a crescut însă cu 5,9% în 2021.
Pandemia a avut un impact puternic asupra pieţei muncii, cauzând un deficit de 135 de milioane de locuri de muncă în 2020, potrivit Biroului Internaţional al Muncii (BIT). În pofida redresării post-COVID, acest deficit nu a fost încă pe deplin resorbit: el se ridică la 56 de milioane de locuri de muncă în 2022 şi ar urma să scadă la 37 de milioane în 2023.
Sectorul aerian, penalizat de plasările în lockdown şi de închiderea graniţelor, a fost grav afectat de pandemie. În 2020, numărul pasagerilor din aeronave a scăzut de peste două ori (-60% în raport cu 2019), potrivit Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (ICAO). În 2022, numărul pasagerilor a fost încă mai mic, cu 27%-29% faţă de nivelul înregistrat în 2019.
Emisiile de dioxid de carbon (CO2) de origine fosilă au cunoscut o scădere record de 5,2% în 2020, potrivit unor statistici actualizate în noiembrie 2022 de Global Carbon Project (GCP). Totuşi, acest lucru nu a fost suficient pentru a diminua încălzirea climatică şi impacturile sale. Iar acea scădere a fost de scurtă durată, întrucât specialiştii în domeniu estimează că emisiile au atins un nivel record în 2022.
Prevalenţa anxietăţii şi a depresiei a crescut cu 25% în timpul primului an al pandemiei de COVID-19, potrivit OMS. „Stresul fără precedent cauzat de izolarea socială este una dintre principalele explicaţii ale acestei creşteri”, arată OMS, care notează că tinerii şi femeile sunt categoriile care au fost cele mai afectate.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC) a avertizat într-un raport că lumea este „periculos de nepregătită” pentru viitoarele pandemii, cerând ţărilor să-şi actualizeze planurile de pregătire până la sfârşitul anului, relatează Reuters.
Foto: pixabay.com