◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

Date ONU. Amenințări la adresa copiilor

Două miliarde de copii suferă consecințele schimbărilor climatice

559 de milioane de copii au fost expuși în 2022 la valuri de căldură frecvente, iar până în 2050 toți cei 2,02 miliarde de copii de pe planetă vor fi afectați de consecințele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății și mijloacelor lor de trai, se arată într-un raport UNICEF publicat pe 25 octombrie 2022 (En 2050, plus de 2 milliards d’enfants souffriront des graves conséquences du changement climatique | | 1ONU Info (un.org)): conform acestui raport, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) solicită o creștere a fondurilor alocate adaptării pentru a-i proteja pe cei mai tineri și cei mai vulnerabili. Potrivit UNICEF, 624 de milioane de copii se confruntă cu unul dintre cei trei indicatori specifici căldurii mari: valuri de căldură de lungă durată, de mare intensitate sau temperaturi extrem de ridicate. Raportul UNICEF subliniază că în doar trei decenii, chiar și la cel mai scăzut nivel de încălzire globală, estimat în cel mai bun caz la o încălzire de 1,7 grade Celsius, cei 2,2 miliarde de copii din lume vor fi inevitabil expuși mai regulat valurilor de căldură. „Mercurul este în creștere, cu efecte din ce în ce mai severe asupra copiilor”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. „Un copil din trei trăiește deja în țări cu temperaturi extrem de ridicate și aproape unul din patru copii sunt expuși la valuri de căldură frecvente. Dar situația nu va face decât să se înrăutățească. În următorii 30 de ani, tot mai mulți copii vor fi loviți de valuri de căldură mai lungi, mai intense și mai frecvente, care le vor pune sănătatea și bunăstarea în pericol”.

Valurile de căldură sunt deosebit de dăunătoare pentru cei mai tineri, care sunt mai puțin capabile să-și regleze temperatura corpului decât adulții și, prin urmare, implică mai multe riscuri pentru sănătate, cum ar fi astmul, afecțiunile respiratorii cronice și bolile cardiovasculare. În plus, aceste valuri de căldură au repercusiuni asupra mediului înconjurător al copiilor și le pot compromite siguranța, alimentația și accesul lor la apă, precum și educația și mijloacele de trai pe termen lung.

Potrivit raportului UNICEF, o încălzire globală minimă de 1,7 grade Celsius ar expune 1,6 miliarde de copii la valuri de căldură de lungă durată; acest număr va ajunge la 1,9 miliarde dacă temperatura mediului înconjurător ar crește cu 1,9 grade până în 2050. Copiii care trăiesc în nordul planetei, în special în Europa, vor experimenta cea mai puternică creștere a valurilor de căldură de mare intensitate, în timp ce până în 2050 aproape jumătate dintre copiii care trăiesc în Africa și Asia vor fi expuși în mod continuu la temperaturi extrem de ridicate. În Timp ce 23 de țări se află în prezent pe primul loc în ceea ce privește expunerea copiilor la temperaturi extrem de ridicate, numărul va crește la 33 până în 2050 într-un scenariu cu emisii scăzute și la 36 într-un scenariu fierbinte. În ambele cazuri, se așteaptă ca Burkina Faso, Mali, Niger, Sudan, Ciad, Arabia Saudită, Irak, India și Pakistan să aibă cel mai mare număr de copii afectați. „Planeta noastră se supraîncălzește, dar liderii mondiali nu răspund acestui fenomen… Prin urmare, nu avem de ales decât să punem mai multă presiune asupra lor pentru a rectifica calea parcursă și a lua măsurile necesare în interesul copiilor din întreaga lume, dar mai ales al celor mai vulnerabili, care trăiesc în regiunile cele mai afectate. Acest raport indică în mod clar că, fără acțiuni urgente, valurile de căldură vor deveni și mai devastatoare decât anticipam deja…”, a spus Vanessa Nakate, activistă pentru schimbările climatice și ambasador al bunăvoinței UNICEF. Din acest motiv, UNICEF pledează pentru mobilizarea internațională care vizează adaptarea serviciilor sociale dedicate copiilor în domeniile apă, salubritate și igienă, sănătate, educație și nutriție, însoțite de screening sporit pentru malnutriție severă pentru cei mai mici. Mai mult, autorii raportului intenționează să plaseze copiii și respectul pentru drepturile lor în centrul deciziilor privind adaptarea care trebuie să fie luate la COP27 de la Sharm El-Sheikh. În opinia lor, țările avansate trebuie să-și onoreze angajamentul luat la COP26 de a dubla finanțarea pentru adaptare pentru a ajunge la cel puțin 40 de miliarde de dolari pe an până în 2025 și aceasta în vederea alocării a cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an pentru adaptare până în 2030. Fondurile alocate adaptării trebuie, de asemenea, să reprezinte jumătate din toată finanțarea pentru acțiunea climatică.

 

Șapte milioane de copii sunt privați anual de libertate

În ciuda Convenției Internaționale privind Drepturile Copilului, peste 7.000.000 de copii din întreaga lume suferă în diverse facilități de detenție pentru copii, centre de detenție a migranților, celule de custodie polițienești, închisori și alte locuri de detenție, potrivit unui studiu al Organizației Națiunilor Unite publicat pe 18 noiembrie 2019 . „Din opiniile exprimate de copii intervievați în studiu reiese clar că, pentru ei, privarea de libertate înseamnă, în esență, privarea copilăriei lor”, a declarat la Geneva autorul studiului, expertul independent ONU. Manfred Nowak. Studiul prezintă modul în care copiii privați de libertate sunt invizibili pentru marea majoritate a societății, iar soarta lor neglijată reflectă încălcarea Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului.

Copiii privați de libertate lor aparțin grupurilor cele mai vulnerabile, discriminate, excluse și uitate din societățile noastre contemporane. Ei provin din cele mai sărace segmente ale societății, aparținând minorităților etnice și religioase, popoarelor indigene, familiilor migranților sau refugiaților, fac parte din grupul copiilor cu dizabilități mintale sau fizice, adesea separați sau abandonați de părinții lor și forțat să trăiască pe străzi. „Acești copii sunt victime ale abuzului, neglijenței și exploatării de către alții. În loc să crească cu familiile lor sau într-un mediu familial în contextul sistemelor de protecție a copilului, copiii respectivi sunt reținuți în instituțiile de justiție penală sau în centrele de detenție și lipsiți de libertate”, se subliniază în raport.

Documentul menționează o creștere accentuată a numărului de copii deținuți în contextul conflictelor armate și securității naționale. „O creștere determinată de măsuri agresive de combatere a terorismului includ deținerea și urmărirea penală a copiilor pentru activități online, inclusiv Facebook și Twitter mesaje”, spune documentul. Cu toate acestea, raportul nu ia în considerare numărul de „copii deținuți de grupuri armate non-statale și grupuri teroriste”, a mai declarat Nowak.

Deși experții ONU au concluzionat că detenția copiilor din motive legate de migrație nu poate fi niciodată în interesul superior al copilului, cel puțin 330.000 de copii din 80 de țări sunt deținuți în fiecare an în centrede imigrare. În plus, cca 1.000.000 de copii sunt deținuți în fiecare an de către poliție, mulți dintre aceștia fiind acuzați de absenteism școlar, nesupunere și consum de alcool înainte de vârsta legală.

Situația copiilor cu dizabilități aflați în detenție este o altă sursă de îngrijorare identificată de document. Trebuie remarcat faptul că aproximativ 670.000 de copii au fost plasați de către autoritățile judiciare în instituții care îndeplinesc definiția legală a privațiunii de libertate. În realtiate, numărul total de copii din instituții privative de libertate este mai mare de 5.400.000!

Privarea de libertate înrăutățește sănătatea actuală a copiilor și poate provoca noi traume, inclusiv anxietate, depresie, gânduri de sinucidere și stres post-traumatic, în funcție de situația în care se află aceștia. „Detenția copiilor este contraproductivă, foarte costisitoare și dăuneze sănătății și dezvoltării lor”, subliniază raportul ONU.

În plus, tulburările psihice la copiii aflați în detenție pot crește de zece ori în timpul detenției, iar detenția este corelată cu decesul timpuriu al copiilor odată eliberați. Sondajul arată cum copilăria este momentul în care copiii își dezvoltă personalitatea, relațiile emoționale cu alții, abilitățile sociale și educaționale, precum și talentele. Raportul ONU mai susține că privarea copiilor de libertatea lor este o formă de violență structurală pe care statele s-au angajat efectiv să o elimine.

Aceasta este o realitate care se află în contrast direct cu cerințele Convenției Internaționale privind Drepturile Copilului, care prevede în mod clar că detenția copiilor ar trebui să fie utilizată doar ca ultimă soluție și pentru cea mai scurtă perioadă posibilă. Potrivit Raportului citat, acest lucru înseamnă că, în principiu, copiii nu ar trebui să fie reținuți, iar statele ar trebui să caute întotdeauna soluții non-privative de libertate, în primul rând.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: Michał Parzuchowski/Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *