◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024
16 mai 2020: Cuvintele „produs în România” devin ilegale la raft

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, Silviu Costea (foto), avertizează că mai multe modificări legislative care au avut loc luna trecută şi care vor intra în vigoare din 16 mai dezavantajează producătorii autohtoni. Astfel, comercianţii nu vor mai putea afişa faptul că este vorba despre produse româneşti, ceea ce va face ca acestea să fie mai greu de identificat. Termenul de 30 de zile în care comerciantul era obligat să plătească producătorului marfa a fost eliminat, iar cel de 7 zile în care trebuiau plătite produsele proaspete a…

Citește mai mult

Cuvinte despre Dumnezeul din noi

Pentru a-L  înţelege pe Dumnezeu e necesar să apreciem  lucrările Lui, pentru că ceea ce face Dumnezeu decurge din ceea ce este El. Iată o listă restrânsă a lucrărilor lui Dumnezeu trecute, prezente şi viitoare: Dumnezeu a creat lumea (Genesa 1.1, Isaia 42.5), susţine în mod activ lumea (Coloseni 1.17), Îşi duce la împlinire planul Său etern (Efeseni 1.11), care presupune răscumpărarea omului din blestemul păcatului şi a morţii (Galateni 3.13-14), îi atrage pe oameni la Cristos (Ioan 6.44), Îşi disciplinează copiii (Evrei 12.6) şi va judeca lumea (Apocalipsa 20.11-15)….

Citește mai mult

Cuvintele au și ele fantomele lor …

Într-una dintre povestirile sale, Hortensia Papadat-Bengescu a avut o expresie pe care nu am putut să o uit: „Cuvintele au și ele fantomele lor”. În mintea mea a avut o rezonanță răvășitoare, care parcă mi-a răscolit cele mai tainice colțuri ale sufletului. Expresia Hortensiei îmi pare o combinație dintre o pictură rupestră, un dans ancestral și o psaltire din Vechiul Testament. Gândul m-a purtat către rostirea filosofică românescă, ale cărei sensuri nebănuite au fost atât de minunat aranjate de Constantin Noica în cartea „Cuvânt împreună despre rostirea românească”. Mă refer…

Citește mai mult

Lumină din cuvinte pentru jurnaliști / Primul decalog

            Începând cu această pagină voi încerca să scot la lumina cuvintelor înțelepciunea acestora despre rolul jurnaliștilor în refacerea cunoașterii umane cu ajutorul epistemologiei Vom începe cu o înțelepciune a lui Platon, de prin 375 î.Hr. 1.  Căci, iată, oamenii închiși în peșteră (…) ne sunt asemănători nouă-am spus, căci crezi că acești oameni au văzut, întâi din ei înșiși, cât și din soții lor, altceva decât umbrele care cad, aruncate de foc, pe zidul dinaintea lor? În Banchetul Platon vrea să spună să este o deosebire dintre intelect și lumea simțurilor….

Citește mai mult

SCRIEREA CU DIACRITICE (I)

„Fii atent cum vorbeşti, cuvintele atrag faptele” (Nichita Stănescu) Un semn diacritic este un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în pronunţie sau pentru a deosebi, printr-o diacritică, sensurile a două cuvinte care, în lipsa diacriticei, ar fi scrise identic. În limba română, semnele diacritice se plasează, de obicei, deasupra sau dedesubtul unei litere. Limba română foloseşte următoarele cinci semne diacritice Ă, Â, Î, Ș, Ț, cu perechile lor minuscule ă, â, î, ș, ț. Aspectul şi denumirea semnelor diacritice, care au rol distinctiv, folosite…

Citește mai mult

O comoară… Limba noastră

O comoară… Limba noastră „Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată.” Alexe Mateevici (1888-1917), Limba noastră Noncunoașterea sensului cuvintelor și preluarea acestuia din exprimarea altor vorbitori duce la formulări aberante și perceperea eronată a mesajului – sau neînțelegerea lui. Un rol nefericit în răspândirea greșelilor din toate nivelurile limbii îl au ziariștii din multele noastre televiziuni. Astfel, o doamnă realizatoare a unei emisiuni, comentează aterizarea forțată a unui avion așa: „Pe aeroportul X s-a produs o adevărată „devălmășie…”, cuvânt care în Evul…

Citește mai mult