După zeci de ani de scădere a veniturilor și o așteptare tot mai mare în rândul consumatorilor că jurnalismul ar trebui să fie gratuit, industria media globală a ajuns într-un punct de criză.
Instituțiile de știri tradiționale închid redacțiile sau concediază personal, dezinformarea și teoriile conspirației se răspândesc cu o viteză fantastică, estompând granița dintre fantezie și realitate. Încrederea în instituțiile de guvernare continuă să scadă, alimentând o creștere alarmantă a extremismului și a violenței politice în democrațiile anterior stabile. Noua generație de autocrați se dovedesc pricepuți să manipuleze conversația online pentru a se potrivi consolidării puterii lor.
Deși nu există o cauză unică pentru declinul mass-media tradiționale de știri, o mare parte din vină s-a concentrat pe platformele online, ale căror profituri au crescut în timp ce finanțarea jurnalismului se epuizează.
Există o legătură între aceste două tendințe, explică specialistul în comunicare și libertate de exprimare Michael Karanicolas, deoarece controlul platformelor asupra modului în care accesăm informații înseamnă că organizațiile media de știri depind de ele pentru a-și distribui produsele.
Legătura cu Big Tech; „a fi sau a nu fi”
Sfera problemei și impactul ei sunt clare – ce se poate face este o problemă spinoasă. Guverne din întreaga lume au propus o serie de soluții legislative și de reglementare pentru a consolida poziția financiară a industriei mass-media de știri. Răspunsurile pot lua forma unor programe de subvenții directe și credite fiscale, așa cum a introdus Canada, sau prevederi care solicită platformelor online să negocieze acorduri cu instituțiile de știri, așa cum este cazul în Australia. Ambele eforturi rămân controversate. Pentru că orice schemă de subvenție administrată de guvern trebuie să includă o anumită formă de cerințe de eligibilitate, care, la rândul lor, impun statului să ia decizii cu privire la cine este sau nu jurnalist, întrebare care ridică întrebări profunde. Dacă guvernelor li se acordă discreție asupra cine se califică pentru finanțare, această putere ar putea fi controversată. Iar dar dacă pragul de calificare este prea scăzut, ar putea duce la canalizarea resurselor către furnizori de dezinformare și ură.
Unii jurnaliști și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că aceste programe, chiar dacă sunt administrate echitabil, ar putea eroda și mai mult încrederea publicului în reportajele lor, creând percepția că sunt datori guvernului, potrivit Columbia Journalism Review.
Fiecare soluție propusă implică multe compromisuri. Dar, având în vedere importanța fundamentală a presei pentru o democrație funcțională și criza existențială cu care se confruntă redacțiile din întreaga lume, inacțiunea nu este o opțiune. Despre variantele de sustenabilitate a mass-media de știri se va discuata pe larg în cadrul unui Simpozion despre presă și platformele media, la Facultatea de Drept a Universității California, în perioada 3-4 martie. (redacția UZPR)