Revistă de spiritualitate și cultură românească, Lumină Lină are și de data aceasta un conținut bogat și divers și colaboratori de înalt prestigiu profesional. Se distinge, bineînțeles, Pr. prof univ. dr. Theodor Damian, directorul revistei, care scrie despre Învierea Domnului ca temei existențial, argumentând că marile teme existeniale -filosofia ca mod de viață, libertate și responsabilitate, autenticitate și absurd, sens, decizie și situație, dezbătute de filosofi moderni, sunt toate cuprinse în învățătura Domnului Hristos. Una dintre învățăturile fundamentale predicate de Iisus este aceea despre Învierea din morți, care schimbă în mod radical înțelegerea despre lume și viață. El ne-a garantat că prin credința în El, chiar dacă vom muri, vom fi vii. „Eu sunt învierea și viața”, spunea El. Iată de ce Învierea Domnului deschide o unică perspectivă pentru înțelegerea de către om a propriei lui existențe.
Pe aceeași temă, Mitropolitul Nicolae, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din SUA, scrie despre praznicul Învierii Domnului. Theodor Damian scrie un eseu important despre Recunoștință ca stare existențială, recunoștința, ca dar divin. Noi datorăm tuturor toate, în primul rând lui Dumnezeu, și apoi celorlați. De asemeni, autorul face și cronică literară, scriind despre volumul valoros și captivant al Mihaelei Malea Stroe, Seara nucilor verzi, Editura Eikon, București, 2018. Totodată, împărtășim împreună cu Theodor Damian bucuria de a fi primit titlul de profesor emerit din partea colectivului director de la Metropolitan College of New York. Felicitări.
Liviu Șoptelea scrie un eseu despre Simbolul crucii la români, simbol fundamental al omenirii, făcând o istorie a acestui simbol, cunoscut încă din antichitate, și comentând multiplele semnificații ale acestui simbol la diverse civilizații, inclusiv la români.
Criticul și istoricul literar M.N.Rusu consemnează o informație inedită despre Casa regală și pregătirea Unirii prin ziarul Românul al lui Vasile Goldiș. Cercetătorul a descoperit în Arhivele Statului din București, atunci când era în țară, un „fluturaș” redactat de Vasile Goldiș, care trimite Casei Regale , prin contabilul șef al acesteia, o solicitare financiară, pentru a scoate respectivul ziar, în vederea pregătirii Marii Uniri.
Comentarii foarte interesante despre Eminescu semnează Valentin Coșereanu (Eminescu în 1878 și poezia Învierea), Tudor Nedelcea ( Brâncoveanu- 300- Eminescu, 125, Eminescu despre Constantin Brâncoveanu), Lucia Olaru Nenati (O coincidență tulburătoare la Ipotești), Ioan Iacob
(Arc poetic transatlantic. Mihai Eminescu, Edgar Allan Poe. Melancolia poescă/eminesciană), Tudor Nedelea (Nicolae Mareș despre Mihai Eminescu în limba polonă).
În partea finală a revistei, două studii reiau comentariile asupra capodoperei românești Miorița, cu trimiteri la denaturările care s-au făcut ( și se mai fac) pe marginea termenului „mioritic” și a semnificațiilor mai profunde ale baladei . Esențială este viziunea ipotetică, condiționalul ” Și de-o fi să mor”, caracterul simbolic, metaforic al cuvintelor , și nu povestea reală, epică. Este vorba despre eseurile lui Victor Ravini (Dacă ciobanul din Miorița a fost sau nu omorât) și al Mihaelei Malea Stroe (A fi sau nu a fi…mioritic!).
În rest, poezii, cronici de carte, aforisme, toate definesc o revistă de prestigiu internațional, la care avem bucuria de a colabora și noi.
Ion HAINEȘ / UZPR
