◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024

Impactul relatării de la dezastrele climatice asupra jurnaliștilor – o realitate cu accente grave

Jurnaliştii din prima linie se confruntă cu riscuri fizice în timpul îndeplinirii sarcinilor lor, în special atunci când acoperă războaie sau conflicte. Multe redacții din întreaga lume au liste de verificare regulate pentru a se pregăti și a gestiona pericolele acoperirii anumitor evenimente cu grad de risc. Dar despre aceeași pregătire pentru sănătatea mintală afectată de relatarea de la dezastre naturale nu se vorbește aproape deloc.

Jurnaliştii sunt adesea primii care răspund la dezastrele meteorologice majore. Rolul lor este de a oferi informații chiar și atunci când lucrează în cele mai periculoase locuri. „Și totuși, a fi martor la traume ne poate afecta mult după ce incidentul s-a încheiat. Când vine vorba de dezastre alimentate de schimbările climatice, ne confruntăm, de asemenea, cu perspectiva de a acoperi aceleași tipuri de dezastre din nou și din nou, uzându-ne simțul de impact”, punctează Seigonie Mohammed, de la CCN TV6, din Trinidad și Tobago.

Jurnaliştilor care acoperă catastrofele legate de climă ar trebui să li se ofere liste de verificare a sănătăţii mintale, care să sublinieze ce vor face redacţiile lor înainte, în timpul şi după o misiune profesională cu potenţial stresant. De asemenea, industria trebuie să pregătească sprijin pentru jurnaliști pentru  a se recupera atunci când aceste trauma îi afectează. „În general, comunicarea despre sănătatea mintală, inclusiv anxietatea și depresia, ar trebui să facă parte din cultura redacției”, adaugă Mohammed.

 

Încearcă să gestioneze efectele pe cont propriu

Jurnaliștii pot suferi din punct de vedere psihologic în timp ce își fac treaba. Studii multiple au arătat că cel puțin 80% dintre profesioniștii mass-media au fost martorii unui eveniment traumatizant, potrivit Centrului DART pentru Jurnalism și Traumă; mulți jurnaliști au trăit nu doar unul, ci mai multe astfel de evenimente. Potrivit reutersinstitute.politics.ox.ac.uk, care citează un studiu despre jurnaliştii care au relatat despre uraganul Harvey, de exemplu, aproape un sfert dintre aceștia au dezvoltat ulterior sindrom post-traumatic, iar 40% au dezvoltat semne de depresie. „Mulți jurnaliști din Caraibe cu care am vorbit spun că păstrează această traumă pentru ei înșiși și încearcă să găsească modalități de a gestiona singuri stresul. Dar relatarea despre dezastre devine din ce în ce mai frecventă la organizațiile de știri. Acest lucru este cauzat de faptul că schimbările climatice fac aceste evenimente mai frecvente și mai intense – pur și simplu sunt mai multe furtuni, secete mai severe, mai multe calamități”, punctează Mohammed. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *