◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Necesitatea îmbunătățirii unor prevederi din Codul fiscal

Cuprins:

  1. Necesitatea armonizării bazei de calcul a contribuțiilor sociale
  2. Necesitatea reformulării prevederilor articolul 118, alin. (2), lit. b) din Codul fiscal

 

  1. Necesitatea armonizării bazei de calcul a contribuțiilor sociale

 

În prezent, în Codul fiscal, se prevede că, baza de calcul a contribuțiilor sociale, este foarte diferită la veniturile din salarii, față de veniturile din activități independente, respectiv:

  1. Pentru veniturile din SALARII, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie venitul net = venitul total – deducerile prevăzute la art. 78, alin (2) din Codul fiscal.
  2. Pentru veniturile din ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie:

2.1. Pentru CAS:

2.1.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie venitul ales, care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime;

2.1.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul cel puțin la nivelul sumei a 12 salarii minime.

2.2. Pentru CASS:

2.2.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie suma a 12 salarii minime;

2.2.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul la nivelul sumei a 12 salarii minime.

Aceste reglementări ale bazei de calcul a contribuțiilor sociale trebuie armonizate fie și numai din cauză că:

  1. Sunt discriminatorii între diferite categorii de contribuabili, care nu se justifică din nici un punct de vedere.
  2. Pentru același venit brut se ajunge la obligații bugetare de plată foarte diferite, care sunt amplu prezentate în articolul nostru intitulat „Situațiile în care pentru veniturile din activități independente nu se datorează contribuții sociale”.
  3. S-a creat un adevărat „haos legislativ” care este aproape imposibil de cunoscut, de interpretat și de aplicat corect, nu numai de (aproape) toți contribuabilii, dar chiar și de marea majoritate a organelor fiscale, dezamăgite și ele de numărul foarte mare de asemenea prevederi din întreaga legislație fiscală.

 

  1. Necesitatea reformulării prevederilor

articolul 118, alin. (2), lit. b) din Codul fiscal

 

Prin „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 260 din 23 martie 2018, în vigoare începând cu 23 martie 2018, s-a introdus reglementarea prin care se prevede că, la determinarea venitului impozabil, „pentru veniturile din activităţi independente[1] se admite ca, din venitul brut, să se scadă (să se deducă) numai contribuţia de asigurări sociale pentru pensie (CAS), NU și contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Mai precis, începând cu 23 martie 2018, numai pentru veniturile din activităţi independente, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) NU mai este deductibilă la determinarea venitului impozabil, dar SE DATOREAZĂ bugetului de stat.

Pentru a se înțelege corect și pe deplin problema în discuție, în Anexa nr. 1 se prezintă, comparativ (puse în paralel):

1) prevederile din Codul fiscal în vigoare până la 22 martie 2018,  respectiv până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 18/2018, și

2) prevederile din Codul fiscal în vigoare începând cu 23 martie 2018, respectiv după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 18/2018:

Din analiza prevederilor legale în vigoare se desprind următoarele concluzii:

  1. Începând cu 23 martie 2018 a intrat în vigoare „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 23 martie 2018, în vigoare începând cu 23 martie 2018.
  2. În OUG nr. 18/2018, prin pct. 36. se prevede că, la articolul 118, alin. (2), lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduce contribuţia de asigurări sociale datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

  1. Deci, prin această prevedere se dispune precis și la modul imperativ că numai „contribuţia de asigurări sociale” se deduce, nu și „contribuţia de asigurări sociale de sănătate”.
  2. În „Nota de fundamentare” la OUG nr. 18/2018 nu se face nici o referire (a) la introducerea acestei prevederi și (b) la care este rațiunea introducerii acesteia, dacă există.
  3. Părerea unanimă a specialiștilor este că:

5.1) din nici un punct de vedere nu se justifică scoaterea de la deducere a „contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”;

5.2) formularea corectă a articolul 118, alin. (2), lit. b) este următoarea:

„b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduc contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

  1. Prin scoaterea contribuției de asigurări sociale pentru sănătate de la a NU mai fi deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului pe venit are loc, la contribuabil:

6.1) o creștere a venitului impozabil;

6.2) o creștere a impozitului;

6.3) o reducere a venitului efectiv încasat;

6.4) o creștere a obligațiilor bugetare.

 

Pentru a se înțelege corect și pe deplin problema în discuție, se prezintă și următoarele două exemple.

 

Exemplul nr. 1

 

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente

mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, în condițiile în care

CASS-ul ar fi DEDUCTIBIL la calculul venitului impozabil și al impozitului pe venit.

 

Numeroși contribuabili nici în prezent nu cunosc faptul că, începând cu 23 martie 2018, contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) NU mai este deductibilă, fapt pentru care continuă să-și calculeze GREȘIT CASS, respectiv ca fiind deductibil la calculul venitului impozabil și a impozitului, precum în acest exemplu.

  1. Veniturile totale obținute = total încasări = venitul brut = 140.000 de lei.
  2. Cheltuieli totale deductibile (admise la scădere din venituri) = 80.000 de lei.
  3. Venitul net = veniturile totale obținute – cheltuielile totale deductibile = 140.000 – 80.000 = 60.000 de lei.
  4. Calculul contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS).

4.1. Cota de contribuție = 25%.

4.2. Baza de calcul = venitul net/venitul ales = 60.000 de lei.

CAS se calculează la venitul ales, conform art. 148, alin (4) din Codul fiscal, dar care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

În acest exemplu, contribuabilul a optat ca venitul ales să fie venitul net, de 60.000 de lei (vezi și precizările de la Concluzii).

4.3. CAS = baza de calcul x cota de contribuție = 60.000 x 25%= 15.000 de lei.

  1. Contribuția de asigurări sociale pentru sănătate, calculată GREȘIT ca fiind deductibilă la calculul venitului impozabil și, pe cale de consecință, și a impozitului.

5.1. Cota de contribuție = 10%.

5.2. Baza de calcul = 12 salarii minime brute pe țară[2] = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

5.3. CASS = baza de calcul x cota de contribuție= 27.600 x 10% = 2.760 de lei.

La CASS, baza de calcul o reprezintă suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.330 lei = 27.600 de lei (vezi și precizările de la Concluzii).

  1. Venitul impozabil = [venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări sociale] x cota de impozit = (140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760) x 10% = 42.240 de lei.
  2. Impozitul = venitul impozabil x cota de impozit = 42.240 x 10% = 4.224 de lei.
  3. Venitul efectiv încasat = venitul brut – cheltuieli totale deductibile – CAS – CASS – impozitul = 140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760 – 4.224 = 38.016 de lei.

În sinteză, situația este prezentată în Tabelul nr. 1.

 

Exemplul nr. 2

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente

mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, întocmit pe baza

prevederilor legale în vigoare în prezent, conform cărora

CASS NU este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului.

 

Până în punctul 6, situația din acest exemplu nr. 2 este identică cu cea din exemplul nr. 1

  1. Veniturile totale obținute = 140.000 de lei.
  2. Cheltuieli totale deductibile = 80.000 de lei.
  3. Venitul net = 60.000 de lei.
  4. Contribuția de asigurări sociale pentru pensie (CAS) = 15.000 de lei.
  5. Contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) = 2.760 de lei.

Începând cu punctul 6, situația se schimbă față de cea din exemplul nr. 2.1 prin faptul că, în acest exemplu, contribuția de asigurări sociale pentru sănătate NU este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului.

  1. Venitul impozabil = (venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări pentru pensie) x cota de impozit = (140.000 – 80.000 – 15.000) x 10% = 45.000 de lei.
  2. Impozitul = venitul impozabil x cota de impozit = 45.000 x 10% = 4.500 de lei.
  3. Venitul efectiv încasat = venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări sociale – contribuția de asigurări sociale pentru sănătate – impozitul = 140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760 – 4.500 = 37.740 de lei.

În sinteză, situația este prezentată în Tabelul nr. 2, din care rezultă următoarele concluzii foarte interesante:

Prin scoaterea contribuției de asigurări sociale pentru sănătate de la a NU mai fi deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului are loc, la acest contribuabil:

1) o creștere a venitului impozabil, cu 2.760 de lei, de la 42.240 la 45.000 de lei;

2) o creștere a impozitului, cu 276 de lei, de la 4.224 la 4.500 de lei;

3) o reducere a venitului efectiv încasat cu 276 de lei, de la 38.016 la 37.740 de lei;

4) o creștere a obligațiilor bugetare cu 276 de lei, de la 21.984 la 22.260 de lei.

 

Concluzia care se desprinde cu claritate și din aceste exemple este că:

1) din nici un punct de vedere nu se justifică scoaterea de la deducere a „contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”;

2) formularea corectă a articolul 118, alin. (2), lit. b) este următoarea:

„b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduc contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

 

Tabelul nr. 1:

situația comparativă dintre exemplele nr. 1.1, nr. 2.1, nr. 2.2 și

diferențele dintre exemplele nr. 2.2 și nr. 2.1

 

Nr. crt.   Ex nr. 1 Ex nr. 2 Diferențe:

ex. 2.2 – ex. 2.1

1 Veniturile totale: 140.000 140.000
2 Venitul net: 60.000 60.000
3 CAS: 15.000 15.000
4 CASS: 2.760

deductibil

2.760

NEdeductibil

5 Venitul impozabil: 42.240 45.000 + 2.760
6 Impozitul: 4.224 4.500 + 276
7 Venitul efectiv încasat: 38.016 37.740 – 276
8 Total obligații bugetare: rd. 3+rd. 4+rd. 6 21.984 22.260 + 276

 

Anexa nr. 1

 

Prevederile din Codul fiscal în vigoare până la 22 martie 2018, respectiv până la intrarea în vigoare

a O.U.G. nr. 18/2018:

Prevederile din Codul fiscal în vigoare începând cu 23 martie 2018, respectiv după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 18/2018:
Art. 118.  Stabilirea venitului net anual impozabil

(1) Venitul net anual impozabil se stabileşte de organul fiscal competent pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art. 61 lit. a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 61 lit. a), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură se reportează şi se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.

(4) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 61 lit. a), c) şi f) provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

(6) Prevederile alin. (1) – (5) nu se aplică în cazul veniturilor din activităţi agricole definite la art. 103 alin. (1), pentru care sunt stabilite norme de venit.

 

 

 Art. 118. Stabilirea venitului net anual impozabil

(1) Pentru veniturile prevăzute la art. 61 lit. c) şi f), contribuabilul stabileşte venitul net anual impozabil pe fiecare sursă din categoriile de venituri respective, prin deducerea din venitul net anual, a pierderilor fiscale reportate.

(2) Pentru veniturile prevăzute la art. 61 lit. a) şi a^1), la determinarea venitului net anual impozabil, contribuabilul stabileşte:

a) venitul net anual recalculat/pierderea netă recalculată pe fiecare sursă din categoriile de venituri prevăzute, prin deducerea din venitul net anual, determinat în sistem real, a pierderilor fiscale reportate;

b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduce contribuţia de asigurări sociale datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.

(3) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 61 lit. a), a^1), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.

(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem real, se reportează şi se compensează de către contribuabil cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.

 

 

 

 

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

(6) Prevederile alin. (1) – (5) nu se aplică în cazul veniturilor din activităţi agricole definite la art. 103 alin. (1), pentru care sunt stabilite norme de venit, precum şi pentru tipurile de venituri prevăzute expres pentru categoriile de venituri pentru care impozitul este final.

(7) Pierderile din categoriile de venituri prevăzute la art. 61 lit. a), a^1), c) şi f) provenind din străinătate se reportează şi se compensează de către contribuabil cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali consecutivi.”

 

Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcrița

Dr. Pop Vasile Radu

Foto: pixbay.com

 

[1] Veniturile din activităţi independente sunt prezentate în Anexa nr. 1.

[2] Începând de la 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe țară este de 2.300 lei pe lună și a fost stabilit prin „Hotărârea Guvernului nr. 4 din 13 ianuarie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, publicată în Monitorul Oficial  nr.40 din 13 ianuarie 2021. 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *