Dacă, în general, pentru orice oraș, cu excepția marilor metropole mondiale care sunt depozitare ale unor atracții turistice fabuloase, vara reprezintă un interstițiu estival al unui confort nemaiîntâlnit în restul anului, iată că Sătmarul nostru se înscrie și de data aceasta într-un paradox al stranietății urbane. Se întorc „stranierii”!
Nici bine nu întoarcem fila din calendar la solstițiul de vară, că la vama Petea s-a și format o uriașă coloană de mașini… se întorc acasă de la muncă mii de sătmăreni. Brusc, orașul se animă, iar circulația pe principalele artere devine un infern.
Chestia asta se repetă matematic și sistematic în fiecare an; cu excepția anului trecut, din bine știutele motive, frenezia celor întorși nu poate fi nicicum echilibrată cu răbdarea celor care nu au plecat și care se uită cu stoicism pe calendar în așteptarea izbăvitoarei zile de 1 septembrie, atunci când efervescenții noștri compatrioți se întorc în țările de rezidență.
Desigur, mulți sătmăreni rezolvă acest disconfort simplu și, totuși, la modul magistral: pleacă la rândul lor în vacanță, departe de tumultul de import al nenumăratelor mașini care brăzdează neîncetat, străzile orașului.
La Satu Mare, ca la Satu Mare, dar la Negrești Oaș nu poți circula pe firava șosea care străbate orașul decât bară la bară
Tradiția neomodernistă a orașului spune că orice oșean care are o mașină mai acătării, proprie sau închiriată, musai trebuie să se trambaleze prin oraș cu ea, pentru ca proprietarul să-și etaleze noul statut financiar, obținut în Vest.
Oricât ar părea de agasanți la prima vedere, compatrioții noștri întorși acasă se bucură pur și simplu că s-au întors în țara lor, acolo unde încă mai trimit sume importante… obiceiul oșenesc de a-și face nunta acasă, oriunde s-ar afla în lume în restul anului, este semnul cel mai patetic al atașamentului necondiționat al acestor oameni față de rădăcinile adevărate.
Unii cârtesc împotriva lor, dar, Doamne, cât de tristă va fi ziua aceea când oamenii aceștia nu vor găsi în lumea lor interioară resursele necesare pentru a face efortul de a străbate mii de kilometri doar pentru a fi acasă!
Monseniorul de pioasă aducere aminte Inochentie Micu Klein spunea că nu poți învia cu adevărat decât din pământul patriei tale… iar realitatea zilelor noastre ne arată că nici nu poți supraviețui dacă, măcar din când în când, tălpile tale nu se afundă în pământul care te-a zămislit!
dr. Felician Pop
președinte Filiala „Anton Davidescu” Satu Mare a UZPR
(gazeta-nord-vest.ro)
