Se organizează periodic întâlniri în care se analizează evoluția limbii române, dar mai ales originile sale. O astfel de întâlnire ocazionată de sărbătorirea Zilei Limbii Române a avut loc în data de 30 august, la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea și a fost moderată de conferențiar doctor Ioan St. Lazăr. Invitați au fost prof. dr. Ion Mocioi, prof. doctor Mihai Vinereanu și dr. Dragoș Teodorescu. Discuțiile purtate de aceștia au căutat să facă lumină în jurul originii limbii române.
Ion Mocioi, care este din județul Gorj și este cunoscut pentru lucrările sale ce au ca obiect de studiu identificarea factorilor ce au contribuit la apariția și dezvoltarea limbii române, este autorul volumului „Lexicul limbii geto-dacice”.
În carte, autorul analizează cuvintele arhaice și regionale care nu își au originea în limbile cu care româna a avut contact istoric, dar care sunt regăsite în limba albaneză sau alte limbi indo-europene. De exemplu, cuvinte precum „rîmfă”, „sîmvea”, „dezgauc” și „zîrnă” sunt discutate în detaliu.
În general, lingviști și istorici apreciază efortul autorului de a aduna și analiza cuvintele de origine geto-dacică, considerând că lucrarea contribuie la înțelegerea mai profundă a influențelor lingvistice asupra limbii române. Dar există și critici care susțin că unele dintre etimologiile propuse sunt speculative și nu au suficiente dovezi concrete pentru a fi acceptate fără rezerve. Această realizare editorială este văzută ca o resursă valoroasă pentru cei interesați de istoria limbii române și de influențele geto-dacice, dar este recomandat să fie citită cu o doză de scepticism și să fie comparată cu alte surse academice.
Un alt volum al său care a provocat îndelungi discuții este lucrarea „Discul din Creta” cunoscută și sub titlul „Discul de la Phaistos. Descifrarea unei scrieri”. În această carte autorul explorează misterul discului de la Phaistos, un artefact arheologic descoperit în Creta, și aduce interpretarea sa personala cu scopul descifrării inscripțiilor de pe acest obiect antic.
Discul de la Phaistos este circular, din lut, cu un diametru de aproximativ 15 cm. Este inscripționat pe ambele părți cu simboluri dispuse într-o spirală, pornind din centru și mergând spre margine. Simbolurile care care nu au fost încă descifrate complet includ figuri umane, animale, plante și obiecte, toate fiind imprimate cu ajutorul unor ștampile.Deși există multe teorii, nu există dovezi clare că textul de pe disc ar fi tracic.
Profesorul Mocioi sugerează că inscripțiile de pe disc ar putea avea legături cu limba geto-dacică și, implicit, cu limba română.
Volumul „Discul din Creta” este apreciat pentru abordarea sa inovatoare și pentru încercarea de a conecta diferite culturi și limbi antice. Totuși, ca și în cazul altor lucrări de acest gen, există și critici care consideră că unele dintre concluziile autorului sunt speculative și necesită dovezi suplimentare pentru a fi pe deplin acceptate de comunitatea academică.
Următorul invitat a fost prof. Mihai Vinereanu, originar din județul Vâlcea, filolog și lingvist român cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul etimologiei limbii române.Una dintre lucrările sale cele mai importante este „Dicționarul etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică”, publicat în 2009. Această lucrare cuprinde aproximativ 5.000 de cuvinte din fondul vechi al limbii române și 1.000 de neologisme.Vinereanu susține că limba română nu provine în principal din latină, ci dintr-o limbă traco-dacică, o teorie care contrazice opinia majoritară a lingviștilor. Teoria lui Mihai Vinereanu despre originea limbii române susține că limba română derivă în principal dintr-o limbă traco-dacică și nu din latină. Această teorie este considerată controversată și nu este larg acceptată în comunitatea lingvistică. Majoritatea lingviștilor și filologilor români și internaționali susțin teoria tradițională conform căreia limba română este o limbă romanică, derivată din latina vulgară, influențată de substratul traco-dacic și de alte limbi cu care a intrat în contact de-a lungul istoriei.Cu toate acestea, teoria lui Vinereanu a stârnit interes și dezbateri în anumite cercuri academice și printre cei interesați de istoria și evoluția limbii române. Este important să avem în vedere că dezbaterile academice sunt esențiale pentru progresul științific, chiar și atunci când unele teorii sunt contestate. Mai tânărul istoric Dragoș Teodorescu a fost cel care a temperat discuțiile, cu eleganța discursului său echilibrat. El a venit cu argumente îndelung studiate asupra originii limbii romane având în vedere ca lucrează și la un amplu volum care va avea puterea sa contribuie la elucidarea tainei alcătuirii limbii romane.Cercetările sale se bazează pe o îndelungată muncă de analiză pe care o face asiduu. Preocupările sale încep cu perioada migrațiilor indeo-eruropene.
Finalizarea cercetărilor sale va conduce la publicarea unui amplu volum care să aducă noi perspective. De asemenea, el dorește să studieze cum limba română se încadrează în contextul limbilor romanice și să exploreze legăturile cu alte limbi și culturi din Europa de Sud-Est. Dar și să dezvolte noi metode de cercetare pentru a analiza și înțelege mai bine evoluția limbii române.
Contribuția la cercetarea originilor limbii române poate fi o aventură fascinantă și plină de satisfacții. In acest scop el petrece mult timp în arhiva naționala a româniei filiala Râmnicu Vâlcea și colaborează strâns cu Biblioteca „Antim Ivireanul” din același municipiu pentru a studia manuscrise și documente vechi. Este prezent în cadrul simpozioanelor organizate de Forumul Cultural al Râmnicului Vâlcea, unde participă cu lucrări științifice.
Pasiunea comună a acestor specialiști poate conduce la formarea unei noi școli de studii lingvistice la Râmnicu Vâlcea unde cercetări curajoase să contribuie la afirmarea certă a originii limbii romane. Rămâne ca timpul sa răspundă și acestei provocări.
Cristian Ovidiu Dinică
