În aprilie 2020, jurnalista sârbă Ana Lalic a aflat despre lipsa echipamentului de protecție pentru personalul spitalului care lucrează în secțiile COVID-19. În ciuda restricțiilor guvernului sârb privind raportarea COVID-19, Lalic a simțit că trebuie să informeze publicul. „Am fost îngrijorați de posibilitatea ca medicii și asistentele să contracteze virusul, care ar avea un efect mai mare, deoarece nu va exista nimeni care să trateze pacienții”, a spus Lalic, jurnalist binecunoscut în țara sa. La două ore după publicarea articolului, spitalul a negat relatarea. În acea noapte, șase ofițeri de poliție au apărut la ușa jurnalistei cu un mandat de arestare, a povestit Lalic, care a fost acuzată de „diseminarea de informații false și inducere de panică”; telefonul mobil și laptopul i-au fost confiscate, iar autoritățile au reținut-o. Ea a fost eliberată două zile mai târziu și acuzațiile au fost în cele din urmă retrase.
Povestea lui Lalic este una dintre multele care demonstrează provocările muncii într-o țară în care jurnaliștii independenți sunt hărțuiți și supuși campaniilor de supraveghere și calomnie, inclusiv insulte verbale online, amenințări cu moartea și infracțiuni împotriva proprietății. Recent, organizația Reporteri fără frontiere i-a îndemnat pe oficialii sârbi să consolideze libertatea presei și să protejeze jurnaliştii de procese frivole. În interiorul țării, numărul atacurilor fizice și verbale asupra jurnaliștilor a crescut dramatic în ultimii ani, potrivit Asociației Jurnaliștilor Independenți din Serbia, care promovează o presă liberă și independentă.
Multe dintre aceste atacuri se concentrează asupra femeilor jurnaliste, care conduc adesea instituții de știri independente de investigație. „Acești jurnaliști sunt în fruntea luptei pentru libertățile presei aici, în Serbia”, a declarat Igor Ispanovic, ofițer de suport media și manager de proiect pentru mass-media la Asociația Jurnaliştilor Independenţi din Voivodina.
Partidul Progresist Sârb, aflat la guvernare, a subminat treptat drepturile politice și libertățile civile, potrivit unui raport din 2022 al Freedom House, un think tank nonprofit cu sediul în Washington. Raportul a constatat că mass-media independente, grupurile de opoziție și organizațiile societății civile sunt tot mai mult atacate în statul balcanic
Tabloidele pro-guvernamentale și oficialii guvernamentali au creat, de asemenea, un mediu în care campaniile de calomnie și hărțuirea verbală împotriva jurnaliștilor au devenit ceva comun, ducând la probleme precum frica, anxietatea și stresul pentru acești reporter independenți.
Pentru Lalic, arestarea a fost doar începutul suferinței psihologice care urma să vină. Deși acuzațiile împotriva ei au fost retrase, Lalic a spus că a fost calomniată ca trădătoare și inamic al a țării de către președinte și prim-ministru. „Am fost peste tot în ziarele tabloide. Am primit diferite amenințări. Și într-o noapte, cineva a intrat în parcarea mea și mi-a tăiat cauciucurile mașinii”, povestește Lalic, citată de pointer.org.
Guvernul sârb joacă un rol și o influență substanțială în afacerile mass-media, potrivit unui raport al Reporteri fără frontiere. Nu numai că majoritatea instituțiilor media se bazează pe finanțarea guvernamentală, dar guvernul adaugă și presiune asupra pieței mass-media prin aplicarea selectivă a legilor fiscale, uneori înghețând conturile bancare ale ziarelor care critică puterea. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024