Lumea informației a fost martoră la schimbări transformaționale uriașe în ultimele două decenii. Doar între 2010 și 2019, lumea a adăugat 1,9 miliarde de noi utilizatori de internet, iar acest număr va crește pe măsură ce accesul la internet va evolua într-un drept fundamental, de la un simplu serviciu.
Această dinamică în schimbare pune în fața jurnalismului și a celor care îl practică mai multe provocări existențiale, printre acestea una dintre cele mai importante fiind dacă jurnalismul poate trece dincolo de știri și poate oferi valoare într-o lume „post-știri”.
Într-o lume a surplusului de informații, știrile ca produs își pierd rapid din relevanță. Pătrunderea tehnologiei în viața de zi cu zi oferă fiecărui individ posibilitatea de a crea și de a prezenta instantaneu lumea din jurul său. Acest lucru a dus la o creștere rapidă atât a colectării de informații, cât și a consumului. Indivizii și grupurile sociale, care s-au bazat cândva pe jurnaliști pentru a le oferi o doză zilnică de informații, renunță la intermediari și își primesc „știrile” direct prin intermediul platformelor de socializare. Acum, fiecare utilizator de smartphone are capacitatea de a fi propriul mijloc media prin intermediul platformelor. Pandemia a servit drept catalizator pentru această schimbare de comportament.
Nu demult, în absența unui mediu concurent, știrile erau identificate ca punct unic al tuturor informațiilor relevante pentru societate, colectate de jurnaliști, care erau astfel principalii responsabili pentru informarea cetățenilor. Astăzi, informațiile sunt infinite și cresc cu fiecare minut, iar accesul la ele este disponibil oricui.
Într-o lume plină de mass-media, distincția pre-digitală dintre știri și informații a devenit mai distribuită, pe baza relevanței individuale. Informațiile caracterizate cândva ca știri de către jurnaliști – și în mod implicit relevante pentru toată lumea – sunt acum mai predispuse la afinități individuale. Aceeași informații vor fi văzute diferit de către doi indivizi, pe baza exclusiv a ceea ce contează pentru ei. Știrile relevante ale unei persoane sunt irelevante pentru altcineva.
„Întrebarea fundamentală cu care ar trebui să se confrunte toți jurnaliștii – în special cei care tocmai intră în profesie – este: cum poate jurnalismul să adauge valoare într-o lume în care unele dintre cele mai puternice instrumente ale profesiei au devenit irelevante? Este nevoie să trecem dincolo de știri? Poate jurnalismul să treacă dincolo de știri?”, punctează Shalabh Upadhyay fondator al NEWJ India.
Credibilitatea este adesea legată mai mult de procesul rezultatului decât de rezultatul în sine.
În acest scop, jurnaliştii trebuie să creeze procese transparente care să ofere publicului larg mijloacele de validare a muncii lor. Acest proces ar trebui să fie un set de standarde etice și principii convenite, pe baza cărora să se judece orice activitate jurnalistică. „Jurnalismul trebuie, de asemenea, să creeze un proces definit despre modul în care o persoană poate deveni jurnalist. Așa cum avocații trebuie să promoveze examenul de barou, medicii trebuie să îndeplinească standarde pentru a continua să profeseze, iar contabilii trebuie să treacă examene ample, și jurnaliştii trebuie să aibă un standard minim necesar pentru a fi incluși în profesie. Cum ne putem aștepta la încrederea publicului atunci când nu există linii directoare, standarde sau criterii de referință pentru ca jurnaliștii să poată certifica această încredere? 2022 ar putea fi un alt an în care să punem la îndoială validitatea și starea jurnalismului. Dar cred că 2022 va fi un an în care noi, ca profesie, va trebui să înțelegem nevoia și urgența de a acționa și de a evolua în ceea ce societățile actuale și viitoare ar aștepta de la apărătorii democrației: transparență și obiectivitate”, adaugă Upadhyay.
