◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024
VIRUSAREA VIRUSULUI. #REZIST – O NOUĂ PROVOCARE

Apar zilnic cazuri de comportamente revoltătoare, cu indivizi iresponsabili, care sfidează regimul stării de urgență, încalcă legea și-i pun în pericol pe ceilalți. Unii sunt din rândul migranților întorși la matcă, alții dintre autohtoni, toți având în comun o mentalitate primitivă, generată de mizerie morală și lipsă de educație. Grupuri recent întoarse din zonele roșii ale Europei încing petreceri în ciuda virsusului, expunându-i criminal pe alții. Prin zonele rurale plutește o atmosferă de pace patriarhală, cu baruri deschise și cetățeni încartiruiți în cârciumi, care știu că veșnicia s-a născut la…

Citește mai mult

Colind la porțile timpului

Colind la porțile timpului de fiecare dată când mai trece un an, se întâmplă ceva ciudat,parcă pleacă cineva din noi, o iubire tăcută,despre care nici nu mai știam că există,iar sufletul ne rămâne ca o mansardă în golul inimii,în care bat ritmic secundele singurătății   apoi, ne adunăm în camera decorată feeric(după ce ne-am lăsat disperările și resemnările la ușăca pe niște câini credincioși care nu ne părăsesc niciodată)să celebrăm anul pierdut și pe cel care vineîn culmea fericirii, cu râuri de șampanie, confettiși jerbe de iluzii care sparg întunericul…

Citește mai mult

DACĂ EDUCAȚIE NU E, NIMIC NU E

Dacă ar fi să judecăm după importanța rolului pe care îl are, ar trebui să-l așezăm pe profesor în centrul societății. Dacă ar fi, pentru că altfel nu prea se întâmplă. De la cea sau cel de la catedră – indiferent ce nume poartă: educatoare, învățătoare, învățător, profesor, dascăl, cadru didactic – pleacă totul și în jurul ei sau al lui gravitează totul, cel puțin un timp, o perioadă importantă din viața fiecăruia dintre noi. Cea mai grea misiune dintre toate – educarea, învățarea, formarea încă de la cele mai…

Citește mai mult

Marea Liniștii

Marea Liniștii mă gândeam azi-noapte privind cerul și astrul selenar, puțin încețoșat, puțin meditativ între norii transparenți,  că astăzi sunt 50 de ani de când omul a pus piciorul pe Lună… se spune că atunci primii astronauți care au atins cu tălpile suprafața lunară au fost întâmpinați, spre marea lor surprindere, de o manifestație pașnică, tăcută, cu pancarte și inscripții, în Marea Liniștii, Mare Tranquillitatis… toți poeții care au cântat luna de-a lungul mileniilor, de la împăratul Solomon și regele David până la cei din secolul XX (astăzi nu mai…

Citește mai mult

NICHITA / poezie de Sorin Ivan

NICHITA Nichita, bătrâne, a trecut parcă o veşnicie de când ai plecat, dar când îţi citesc câte-un poem sau câte-un gând, simt că n-ai lipsit niciodată, că eşti pe aici, pe undeva, coborând grăbit, parcă plutind, pe Calea Victoriei, ori în apartamentul tău minuscul din Piaţa Amzei, care devenise un fel de Mecca a Poeziei, unde o placă de marmură spune acum ceva despre tine… vezi, un alt paradox, în lumea aceasta ciudată, plină de paradoxuri şi lucruri absurde: măsurând timpul în stilul nostru, al oamenilor, azi n-ai mai fi…

Citește mai mult

GÂND DE IARNĂ / Poezie

GÂND DE IARNĂ parfumul teracotei încinse, soba duduind, dogorind în focul lemnului de salcâm și jarul iute-al cărbunilor, mirosul de fum risipit prin coșuri în gerul năprasnic al iernii, amețitor ca o mireasmă din alte tărâmuri, derdelușul de gheață sticloasă, zburam cu vântul, cu viscolul, nu m-aș mai fi oprit niciodată… alunec de-atunci cu o sanie fermecată pe o pantă lungă, amețitoare, printre vânturi și viscole, „săniuța fuge, nimeni n-o ajunge”, zbor într-o cursă frenetică, aș vrea să mă opresc uneori, să mai stau o vreme, două vremi, în copilărie,…

Citește mai mult

CE-AR ZICE ŞTEFAN CEL MARE DESPRE NOI ÎN ANUL CENTENARULUI?

Au trecut mai bine de cinci veacuri, mai exact 514 ani, de când s-au săvârșit de pe această lume, văleat 2 iulie 1504, cel care a fost și este pentru toată românitatea Ștefan cel Mare. Despre viața și faptele marelui voievod, avem cunoștință din izvoade și „cronice bătrâne”, de la cronicari români și străini, precum și din filele literaturii române. Dar peste toate stăruie portretul pe care i-l face vornicul Grigore Ureche domnitorului moldovean cu ocazia consemnării pe răbojul Letopiseţului a trecerii acestuia la cele veșnice. Deși, ca urmaş al…

Citește mai mult

CE-AI CU NOI, NENE IANCULE?

Chiar și la 106 ani de la moartea lui Caragiale, în materie de moravuri, „prințipuri” și apucături, mare lucru nu s-a schimbat în spațiul civilizației românești. Scena plăsmuită de marele dramaturg acum un veac și ceva (inspirată, e drept, din viața reală) se suprapune teribil de bine – (monșer!) – cu scena reală a lumii de azi. De fapt, nu s-a schimbat mai nimic, prin punctele esențiale. Ba, chiar dimpotrivă, am putea zice. Doar ceva revizuiri, dar în rău, augmentări și diversificări ale trăsăturilor încondeiate de autor. Multe dintre acestea…

Citește mai mult