◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024
Pe unde aterizează avionul în limba română?

Limba are proprietatea că se perfecţionează continuu. Atunci când limba începe să se degradeze, aceasta e un semnal de alarmă pentru starea societăţii. Pe vremuri, vulgul se distingea de intelectualitate prin aceea că vorbea cu „este multe”. Limba făcea doar această diferenţiere socială şi între doar două segmente sociale. În segmentul de sus mai apărea eventual şi formula „a-şi aduce aportul”, care făcea la rândul ei o a doua segmentare în zona superioară a societăţii, respectiv în aşa-zisa intelectualitate. Greşeala era explicabilă şi scuzabilă prin faptul că la vremea aceea…

Citește mai mult

PSALTIREA SCHEIANĂ (1482)

Psaltirea Scheiană face parte din șirul celor dintâi lucrări în limba română, acestea au apărut în părțile Maramureșului.  Manuscriptul de 530 de pagini s-a aflat în posesia lui Gheorghe Asachi, de unde a ajuns în proprietatea lui D.C. Sturdza-Scheianu, care a donat-o Academiei Române în 1884.  A fost publicată cinci ani mai târziu de către Ion Bianu, care a descifrat și criptograma cărții ce indică anul apariției ei – 1482. De aceeași părere e și savantul F. Macurek. Cartea conține 151 de psalmi traduși din slavonă și mai multe cântări…

Citește mai mult

SERBAREA  ZILEI  LIMBII  ROMÂNE                            printre măști, mănuși, izolare în pandemie

           Sufletul mi-e în sărbătoare. Am intrat în clepsidra timpului. Am auzit ecoul rostirii românești din natura de la poalele Munților Făgăraș, care măsoară anii în milenii  de românism.Vântul și-a făcut prezența și șuiera cântând a sărbătoare. În răsunetul cuvintelor neauzite dar rostite de natură în limba ei specifică am descifrat o epistolă adusă de vânt și citită de multisecularul oraș Brașov, mândru de ctitoriile sale. În liniște și emoții îl ascultam prin vuietul pădurilor:             „Dragă Limba Română te cinstesc cu tot ce am mai bun, cu armonia naturii…

Citește mai mult

Generozitatea unei istorii obiective a spiritualității românești de pretutindeni

Există, în „Patria Limbii Române” de pe mapamond, scriitori, manageri culturali, specialişti în domeniile ştiinţei, iubitori de cultură, care îşi dedică în mare parte din viaţa lor activităților de promovare a culturii şi ştiinţei româneşti pe toate meridianele lumii, fără a fi sprijiniţi în niciun fel de statul român. Această muncă o fac benevol, din dragoste de neamul lor şi de limba care au supt-o la sânul Mioriţei.  Scriind aceste fraze mi-am adus aminte de aforismul lui Emil Cioran, care spunea: „Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o…

Citește mai mult

Moment emoționant înainte de Rosh Hashana: reapare ziarul israelian în limba română „Viața noastră”

Ziariștii Doina Meiseles și Nando Mario Varga relansează, începând de astăzi, miercuri, 2 septembrie 2020, renumita publicație israeliană în limba română ”Viața noastră”. Continuând tradiția care l-a făcut iubit, adăugând conceptul modern al anului 2020, „Viața noastră” își va recâștiga locul binemeritat în inima dumneavoastră. Astfel, în casa și familia dvs, reintră, după ani de zile de absență, deocamdată pe internet, prietenul vostru de-o viață, ziarul ”Viața noastră”, reunit cu ”Ultima oră” și ”Jurnalul săptămânii”.Publicația va putea fi citită gratis pe grupurile Facebook (ale Agenției de știri „Anima News”) și altele.  …

Citește mai mult

Raportul dintre social și estetic în literatura română

Abordarea problemei istoriei gândirii estetice-raport dintre social și estetic poate fi regăsit cu ușurință și în concepția lovinesciană despre natura, evoluția și finalitatea literaturii. Este semnificativ, cred, faptul că unul dintre reprezentanții cei mai autorizați ai autonomismului estetist nu numai că n-a putut ocoli această problemă, dar luarea ei în considerare l-a obligat să aducă corective esențiale “purismului” sau să accepte inconsecvențe fundamentale, ale căror efecte sunt dintre cele mai pozitive pentru știința esteticii. Studiind formația spirituală și preocupările gânditorului român, aceasta contribuie, fără îndoială, la explicarea concepției sale asupra raportului…

Citește mai mult

LIMBA ROMÂNĂ ÎN MASS-MEDIA  

   Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, printr-un Comunicat oficial, își exprimă „profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca și a nivelului cultural general , în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni”.    Se face precizarea că „limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității și un liant al unității naționale”. Ienăchiță Văcărescu echivala cultivarea limbii române cu patriotismul. „Limba este…

Citește mai mult

„Limba Română” – valoare şi performanţă

Fondată în primăvara anului 1991, la Chişinău, de un grup inimos de intelectuali moldoveni (Ion Dumeniuk, Nicolae Mătcaş şi Alexandru Bantoş), „Limba Română” – revistă de ştiinţă şi cultură, ce apare sub auspiciile Academiei Române – şi-a asumat din start sarcina „de a contribui la revigorarea limbii române, la repunerea în circuit a valorilor culturale româneşti interzise în Basarabia timp de o jumătate de secol”. Revista a apărut într-un context politic şi social intern foarte tensionat, când confruntarea dintre mişcarea de renaştere naţională a românilor basarabeni, care făceau eforturi disperate pentru…

Citește mai mult

Dicționarul Limbii Române – un prieten apropiat jurnaliștilor

Ab initio aș dori să fac o precizare referitoare la acest demers publicistic pe care-l fac într-o revistă ce se adresează, în primul rând, jurnaliștilor. Nu se dorește a fi o lecție, ci o recomandare pe care o fac chiar din titlu celor care se adresează unui public larg, prin diferite mijloace de comunicare în masă: tipărite, audio-vizuale, electronice sau noile media. Aceasta se referă la folosirea în comunicarea publică de către jurnaliști a unor cuvinte cu sensuri vădit distorsionate, altele decât cele statuate de Dicționarul Limbii Române, ori aplicarea…

Citește mai mult

Limba română

Cioran zicea, mai în glumă, mai în serios, că să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract. De ce e limba română așa o limbă unică? Nu că vrem noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea. Așadar, azi, de Ziua Internațională a Limbii Materne, să auzim 11 motive care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul „pietrelor” rare ale…

Citește mai mult

Sextil Pușcariu un interpret al limbii române

Sextil Iosif Pușcariu sau, cum semna cărțile și studiile, Sextil Pușcariu s-a născut în  4 ianuarie 1877, la Brașov  și a decedat în  5 mai 1948, la Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, inclusiv publicist și academician român. Acesta a fost între personalitățile reprezentative ale culturii românești.A contribuit prin cercetări științifice la analiza originii limbii române și al literaturii noastre. A avut o activitate didactică și de organizare a unor instituții culturale și științifice de prestigiu.Patriotismul său și valoarea deosebită a operei în ansamblu îl situează între marii cărturari ai neamului nostrum, alături de înalte spirite,…

Citește mai mult

Un prieten al Limbii Române din Suedia

                  Un reputat romanist din Suedia Alf Lombard specialist al limbilor romanice aflat în fruntea  catedrei de limbi romanice a Universității din Lund a desfășurat nu numai o vastă activitate științifică, concretizată într-un mare număr de volume, studii, articole, eseuri și conferințe dedicate limbilor și literaturilor romanice, ci și o  sistematică muncă didactică, creând în Suedia cel mai important centru de filologie romanică.             Cultura sa vastă, informația precisă în domeniul lingvisticii generale și al celei romanice, pasiunea și curiozitatea unui cercetător autentic, echilibrul, devoțiunea și probitatea unui…

Citește mai mult