Auzire și-ascultare
Mai întâi am auzit.Asta s-a întâmplat mai demult, nu mai știu exact când, îmi amintesc doar că am început să ascult.Știm că nu orice auzire e urmată de ascultare, drumul de la auzire la ascultare, deși scurt, uneori nu se parcurge. Dar acum, ori de câte ori îi aud vocea încep să ascult. De ce, nu aș putea spune precis, asta nu fiindcă n-aș avea ce povesti, ci pentru că ar fi prea mult de spus.Poate că mai întâi au fost, dar au și rămas, desigur, inflexiunile rostirii. Sunt ca…