Informații din breaslă

IOAN VASIU: Stimată Cristina Danilov, sunteți cunoscută și apreciată în dubla dumneavoastră calitate, de jurnalist și scriitor. Când și unde ați debutat, ca jurnalist? CRISTINA DANILOV: Cred că jurnalismul și literatura sunt două fațete ale aceluiași deziderat: dorința de a înțelege lumea și de a transmite adevărul, fiecare în felul său. Mai întâi a fost jurnalismul, am debutat în anii `90, mai precis în paginile cotidianului Monitorul din Iași, un cotidian pe atunci aflat la început de drum. Am fost, aș spune, norocoasă, fiindcă aveam să fiu colegă cu câțiva

Numărul 36 al revistei „Sintagme codrene” (noiembrie–decembrie 2025), editată de scriitorul Vasile Dan Marchiș,  se constituie într–un exemplu de sinteză paradigmatică a discursului cultural contemporan românesc, în care literatura, reflecția filosofică, interpretarea cultural–identitară și hermeneutica tradiției se suprapun într-o geometrie coerentă. Revista funcționează aici ca platformă intermediare între estetica literară propriu–zisă și eseul critic, dar și ca spațiu de depozitare a memoriei culturale regionale, transpusă într-o grilă europeană. Editorialul Valeriei Bilț – „Demonologiile și Metamorfozele Artei și Gândirii” – fixează un cadraj ideatic de nivel programatic: literatura este înțeleasă ca rezistență spirituală,

Aflu cu durere despre plecarea, într-o lume poate mai bună, la nici 56 de ani, a confratelui, jurnalistul, poetul, și editorul Ion Romeo Roșianu, o veritabilă legendă vie a presei „libere” de la noi, purtător de stindard al scrisului nealiniat, dincolo de orice constrângeri administrative, politice și de breaslă, luptător activ pentru susținerea libertății de conștiință și al drepturilor fundamentale ale tuturor condeierilor, scriitori, jurnaliști, sau simpli aspiranți la gloria literară. Pentru jurnaliștii maramureșeni, ca și pentru zeci, poate sute de scriitori și publiciști din toată țara, care au beneficiat

„Viața Românească” este una dintre cele mai vechi, longevive și importante publicații literare și științifice din spațiul național.                                                                                                                                                                   Titlul revistei a fost sugerat potrivit specialiștilor, de creatorul „României pitorești”, Alexandru Vlahuță. În acest sens, scriitorul, omul politic și unul dintre liderii „Vieții Românești”, Constantin Stere afirma că alegerea acestui nume s-a făcut cu ușurință, iar Vlahuță l-a propus, fie în amintirea unei alte publicații cu nume asemănător, intitulată „Viața”, fie ca o replică la periodicul de factură modernistă „Viața nouă”, ce aparținea lui Ovid Densușianu. (Const. Ciopraga. Etapele Vieţii

Ani la rând, organizațiile de știri au avut un pact dificil cu Silicon Valley. Google și Meta au preluat „partea leului” din banii din publicitate – a fost o înțelegere dezechilibrată, dar funcțională: vizibilitate în schimbul traficului. Acea înțelegere s-a prăbușit. Sistemele de inteligență artificială generativă (GPAI) – aplicații software precum ChatGPT de la OpenAI sau Gemini și „AI Overviews” de la Google – sunt antrenate pe baza a milioane de articole de știri. Multe dintre aceste articole se aflau în spatele unor paywall-uri și au fost luate fără permisiune

Importanța opiniilor informate rămâne de actualitate chiar și în era inteligenței artificial și a rețelelor sociale în care oricine poate fi commentator. De altfel, oferirea de perspectivă, de interpretare, de context și de analiză este, fără îndoială, și mai importantă astăzi, date fiind ciclul de știri clipă de clipă și valurile de propagandă și dezinformare.
Ce înseamnă toate reportajele care ajung neîncetat la oameni prin telefoane și tablete, prin radio și televiziune și prin intermediul cuvântului tipărit? Cum ar trebui să fie interpretate evenimentele? Aici intră în ecuație jurnalismul

La începutul lunii noiembrie, în urmă cu 87 de ani, într-o zonă mirifică de pe Valea Motrului, la Cleșnești, s-a născut, distinsul și onorabilul jurnalist, poet, scriitor, epigramist și renumit om de cultură gorjean, profesorul Nicolae Dragoș. Acest moment aniversar ne oferă prilejul de a prezenta câteva informații biografice asupra vieții și activității domniei sale. Nicolae Dragoș este pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel, care s-a născut la data de 3 noiembrie 1938, în satul Cleșnești ce aparține de comuna Glogova, județul Gorj, părinții săi fiind Ana (n. Serafim) și

În seara de 1 noiembrie 2025, la Sala Dalles din București a avut loc premiera spectacolului „Inima Reginei Maria”, un omagiu teatral dedicat împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria. Spectacolul, o creație multimedia de excepție, a fost susținut cu emoție și profunzime de actrița româno-canadiană Claudia Motea, care a dat viață unei personalități istorice ce continuă să inspire generații. . – Claudia Motea, cum ai trăit această premieră? – A fost o seară pe care o voi păstra mereu în suflet. Nu am simțit că joc

.Sectorul olandez de știri se află într-un punct de cotitură. „Modul în care oamenii își obțin informațiile se schimbă rapid. Funcția informativă a mass-media este preluată de modele de inteligență artificială care au fost antrenate prin munca asiduă a echipelor editoriale”, a declarat Herman Wolswinkel, directorul NDP Nieuwsmedia, în deschiderea dezbaterii „Politica media a viitorului”, de la Amsterdam. Potrivit acestuia, nu este vorba despre un detaliu tehnic, ci despre un semnal de alarmă democratic: dacă știrile nu vor mai veni prin jurnalism, ci prin rezumate generative de pe platforme mari,

Un tribunal din Kârgâzstan a interzis trei dintre cele mai importante instituţii media independente din ţară, considerându-le „organizaţii extremiste” – aceasta fiind prima astfel de decizie din istoria ţării, cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare anticipate. Decizia interzice site-urile web ale instituţiilor media Kloop, Temirov Live şi AitAit Dese, fiind prima astfel de interdicţie din ţară care vizează jurnaliştii şi instituţii de media. De asemenea, potrivit radioromania.ro, decizia interzice orice activităţi „sub conducerea sau participarea” jurnaliştilor Bolot Temirov şi Rinat Tukhvatshin, liderii a două dintre instituţiile media interzise. Cândva

Intimidarea și violența împotriva jurnaliștilor au continuat să crească. Jurnaliștii care relatează despre demonstrații sunt bătuți, împușcați cu gloanțe de cauciuc, chiar dacă sunt identificați clar ca fiind „presă” pe hainele sau vestele lor. Birourile de presă sunt vandalizate sau percheziționate de persoane neidentificate. Jurnaliste, în special, sunt vizate de campanii online de ură, amenințări cu moartea și doxxing (dezvăluirea de informații de identificare online). În cele mai extreme cazuri, reporterii care investighează crima organizată sau corupția dispar sau sunt găsiți morți în circumstanțe suspecte. Și mulți jurnaliști sunt vizați

Jurnaliste din Orientul Mijlociu au reportat activ în locuri precum Palestina și au acoperit alte zone de conflict, adesea în condiții periculoase, pentru o lungă perioadă. Iar pericolele au fost omniprezente – de exemplu, în timp ce își desfășura activitatea, reportera Al Jazeera, Shireen Abu Akleh, a fost împușcată mortal de un soldat israelian în timpul unei operațiuni militare la Jenin, în ciuda faptului că purta o vestă antiglonț clar marcată „presă”. Deși jurnalistele din Orientul Mijlociu se confruntă cu o dublă luptă – împotriva structurilor statale patriarhale și a