Atunci când legislația cheie ajunge la Parlamentul European, deputații europeni devin ținta lobbyiștilor de toate felurile, care încearcă să-i influențeze, iar acest fenomen nu este unul nou la Bruxelles, doar că acum există mai multe teme majore care se dezbat în același timp, iar eforturile de lobby s-au intensificat semnificativ – volumul de lobby care are loc chiar acum în legătură cu legile privind clima și ambițiile UE pentru 2030 ar putea fi fără precedent, informează EURACTIV. „Pot să împărtășesc un fapt – este un tsunami de lobby”, afirmă Pascal Canfin, președintele comisiei de Mediu a Parlamentului, care supraveghează trecerea dosarelor cheie în cadrul planului privind climă Fit for 55 al UE.
Respingere „formidabilă” a programului climatic
Fit for 55 se referă la obiectivul UE de a reduce emisiile legate de încălzirea globală cu cel puțin 55% înainte de sfârșitul acestui deceniu și face parte din planurile mai ample ale UE de a reduce emisiile la zero net până în 2050. Ambele obiective au fost consacrate într-un plan european. Legea climei anul trecut, făcându-le obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru Uniunea Europeană și cele 27 de state membre ale sale. Dar deputații europeni se confruntă cu o respingere formidabilă din partea unor industrii, de la producătorii de automobile la producătorii de oțel și de produse chimice. Numai sectorul auto a organizat 32 de întâlniri cu deputații europeni care lucrează la legislația UE privind emisiile de CO2 propuse de autovehicule între septembrie și martie, potrivit datelor compilate de InfluenceMap, un grup non-profit. Iar marea majoritate – 22 de întâlniri – au avut loc cu asociații comerciale sau companii care se opun planurilor UE de a pune capăt vânzării de mașini pe benzină și diesel.
În mod similar, înregistrările deputaților europeni care se ocupă de reforma pieței de carbon a UE arată că au avut loc 52 de întâlniri de când parlamentarii UE au fost numiți să conducă dosarul. Producătorul german de oțel Thyssenkrupp, asociația siderurgică Eurofer și Federația Industriilor Germane (BDI) au fost grupurile care s-au întâlnit cel mai des cu deputații europeni, arată documentele publice. Și, potrivit InfluenceMap, aceste grupuri se opun în general planurilor UE de a pune capăt sistemului actual prin care industriile primesc majoritatea creditelor pentru poluare cu CO2. „Desigur, nu este nimic în neregulă cu lobby-ul ca atare. Suntem într-o democrație, suntem într-o economie de piață, este legitim ca o companie să spună că nu-I place o reglementare. Dar dacă iei toate pozițiile de lobby din toate industriile și le pui cap la cap, nu ajungi la -55%, probabil ajungi la +30. Ca să fiu sincer, este iresponsabil”, a spus Canfin, într-o conferință de presă.
Într-un articol de opinie publicat în cotidianul francez Le Monde, Canfin a remarcat producătorul german BMW și asociația comercială Eurofer pentru că au încercat să „torpileze” pachetul UE Fit for 55 privind schimbările climatice. „Dovezile arată în mod covârșitor că politicile climatice ambițioase pot conduce la redresarea economic. În acest context, încercările de a slăbi anvergura și ambiția dosarului de măsuri legislative Fit for 55 sunt un pas retrograd”, a declarat Ursula Woodburn, șefa Relații UE la CLG Europe, un grup de companii care fac lobby pentru accelerarea acțiunii climatice. Alți europarlamentari, cum ar fi Michael Bloss (Verzii, Germania) și Delara Burkhardt (S&D, Germania) s-au plâns de presiunile din partea unor părți ale industriei despre care spun că „folosesc temerile oamenilor cu privire la penuria alimentelor sau la prețurile ridicate la energie pentru a reduce ambiția Pachetul Fit for 55”. Mai grav, în timp ce directorii executivi ai companiilor pot adopta uneori poziții ecologice în discursurile publice, reprezentanții lor pentru afaceri publice de la Bruxelles apără poziții opuse, în întâlniri cu ușile închise cu factorii de decizie din UE, a spus Canfin.
Publicitatea direcționată, miză de sute de miliarde de dolari
Legea privind serviciile digitale a UE a urmărit să limiteze puterea rețelelor sociale și a platformelor online. Cu toate acestea, a devenit o victorie pentru giganții tehnologiei și o oportunitate ratată pentru Uniunea Europeană.
Companiile fac publicitate online utilizatorilor pe baza datelor personale colectate de giganții tehnologiei. Această publicitate direcționată permite firmelor de tehnologie să valorifice datele personale și să selecteze reclame care se potrivesc profilului utilizatorului. În ultimii ani, publicitatea direcționată a fost, de asemenea, în centrul unor mari scandaluri. În 2021, într-o scrisoare adresată politicienilor, 50 de ONG-uri au cerut încetarea reclamelor direcționate, argumentând că „facilitează manipularea sistemică și discriminarea, prezintă riscuri grave pentru securitatea națională, finanțează dezinformarea și frauda”.
Digital Services Act (DSA), un pachet legislativ aprobat recent de UE, a atras atenția asupra problemei reclamelor direcționate. Această legislație mult așteptată a fost dezvoltată inițial sub narațiunea de a proteja și de a proteja spațiile online pentru europeni. De când a fost propus, lobbyiștii s-au concentrat pe prevenirea interzicerii reclamelor vizate.
În primele proiecte ale DSA, din 2020, Parlamentul UE a recomandat „evaluarea opțiunilor pentru reglementarea publicității direcționate, inclusiv o eliminare treptată care să conducă la interzicerea” practicii omniprezente. Dar acordul final al DSA nu a îndeplinit acest obiectiv – sunt interzise doar reclamele bazate pe rasă, orientare sexuală, convingeri religioase sau participare sindicală. „În ceea ce privește publicitatea personalizată, nu am mers atât de departe pe cât ne-am dori. Asta se datorează, în parte, acelei campanii de lobby gigantice”, admite un oficial al Parlamentului European, care a preferat să rămână anonim, citat de EURACTIV.
Anunțurile direcționate sunt afaceri mari. În 2021, Meta a raportat venituri din publicitate de peste 114 miliarde de dolari, în timp ce Google (Alphabet) a depășit 209 miliarde de dolari.
„Google, ca și alte companii, se teme să nu fie reglementat sau să fie supus unor reguli mai stricte, așa cum sunt acum cu Digital Services Act”, explică jurnalistul și autorul Alexander Fanta.
Industria tehnologică este sectorul de lobby cu cele mai mari cheltuieli din Bruxelles. În fiecare an, firmele Big Tech cheltuiesc aproximativ 100 de milioane de euro făcând lobby instituțiilor UE în diferite moduri. Mai mult, peste jumătate dintre lobbyiștii înregistrați care lucrează pentru giganții tehnologiei au lucrat anterior la instituțiile UE. „Vedem în sfârșit cât de mult declară Big Tech să cheltuie pentru a face lobby în UE în timp ce se pregăteau noi reguli cheie, cum ar fi Digital Services Act, Digital Markets Act și Artificial Intelligence Act. Așa cum era de așteptat, Google, Facebook, Microsoft, Apple și Amazon și-au mărit cu toții bugetele de lobby în această perioadă, chiar dacă restricțiile legate de COVID i-au obligat să acționeze de la distanță”, afirmă Margarida Silva, cercetător la grupul de cercetare Corporate Europe Observatory, citată de POLITICO.
De la începutul mandatului Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene, în 2019, companiile tehnologice și grupurile de lobby au avut peste 150 de întâlniri cu oficiali UE pentru a discuta despre DMA și DSA, potrivit Corporate Europe Observatory.
