◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024

Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927–1930 (sub regenţă) şi 1940–1947

La data de 25 octombrie 1921 s-a născut la Sinaia Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927–1930 (sub regenţă) şi 1940–1947. Este fiul regelui Carol al II-lea al României (1930–1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia. La începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici, iar în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite. Actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani, însă după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse. La 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara. Revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită, iar cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste. În luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României). Membru de onoare al Academiei Române din 2007. În data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai I a semnat noul Statut al Casei Regale a României, document prin care Principesa Margareta a fost desemnată succesoarea dinastică şi moştenitoarea Familiei Regale române cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României. La 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de Casa princiară renunţând totodată la legăturile cu familia Hohenzollern-Sigmaringen. Începând cu data de 1 martie 2016, la cererea Majestăţii Sale Regelui, şi în urma Consiliului Regal desfăşurat la Morges în Elveţia, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, îl va reprezenta şi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice ale Regelui Mihai, decizie luată în urma stării de sănătate a Majestăţii Sale, tot mai precare.

A încetat din viață în 5 decembrie 2017 la Aubonne (Elveția).

 

leviathan.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *