Arhipelagul Tuvalu
Arhipelagul Tuvalu, cu cei nouă atoli ai săi, cu mai puțin de trei metri altitudine deasupra nivelului mării, este cu siguranță o ilustrare extremă a vulnerabilității la schimbările climatice. Dar, modul în care acest microstat trebuie să se adapteze la noua sa realitate este departe de a fi unic.
Acordul încheiat cu Australia, aflată la cca 5.000 km depărtare, pentru a permite relocarea tuvaluenilor acolo și pentru a le oferi o pregătire profesională pentru recalificarea lor, face parte, în sens mai larg, dintr-o vastă mișcare globală menită să sprijine adaptarea la schimbările climatice tot mai pronunțate pentru acest arhipelag insular.
Aurore boreale repetate
Furtuna geomagnetică din noaptea de 8-9 octombrie 2024, generată de o ejecție de masă coronară solară, a permis particulelor solare să interacționeze din nou cu atmosfera Pământului, după apariția din 5 noiembrie 2023 a primei aurore boreale observate în țara noastră.
De obicei, aurora boreală se poate vedea la latitudini mai mari, în regiuni precum Polul Nord sau țările scandinave, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de „luminile nordice”. În mai puțin de două zile, pe 9 și 10 octombrie 2024, masele de plasmă rezultate au colorat cerul în nuanțe intense de roșu, verde și violet, generând noi aurore boreale, vizibile în mai multe regiuni din țara noastră.
Avertismentele Prgramului Națiunilor Unite privind Mediul
Rezultatele măsurătorilor climatice arată că schimbările climatice sunt „deja incredibil de periculoase la o încălzire de 1,3°C”. La finalul lunii octombrie 2024, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a avertizat că lumea este pe cale să înregistreze o încălzire globală de 2,6-3,1°C peste nivelurile preindustriale, când oamenii nu începuseră să ardă combustibili fosili pe scară largă.
Negocierile purtate de liderii mondiali, prezenți la Baku (Azerbaidjan), la COP29, considerate ca discuții anuale ale ONU privind clima, au convenit crearea unui nou fond care să ajute țările în curs de dezvoltare să renunțe la combustibilii fosili – principala cauză a schimbărilor climatice – și să se adapteze la condițiile meteorologice mai aspre într-o lume mai caldă. Fondul va începe să plătească din 2025, iar suma promisă până în prezent reprezintă doar o fracțiune din ceea ce este necesar.
Cele mai mortale 10 fenomene meteo
Grupul World Weather Attribution (WWA), de la Imperial College din Londra, creat și condus de dr. Friederike Otto, a cuantificat cele mai mortale 10 dezastre meteo, după 2004:
1. Somalia, secetă, 2010-2012: 258.000 morți;
2. Myanmar, ciclonul Nargis, 2008: 138.366 morți;
3. Rusia, val de căldură, 2010: 55.736 morți;
4. Europa, valuri de căldură, 2022: 53.542 morți;
5. Europa, valuri de căldură, 2023: 37.129 morți
6. Libia, furtuna Daniel, 2023: 12.352 morți;
7. Filipine, taifunul Haiyan, 2013: 7.354 morți;
8. Uttakarand, India, inundații, 2013: 6.054 morți;
9. Bangladesh, ciclonul Sidr, 2007: 4.234 de morți
10. Franța, caniculă, 2015: 3.275 morți.
Erupție solară majoră
Pe 3 octombrie 2024, ora 22:05, Solar Dynamics Observatory al NASA, un satelit care supraveghează constant steaua noastră de 14 ani a surprins imagini spectaculoase cu cea mai mare erupție solară din ultimii ani: din clasa X9, ultima de acest tip având loc în 2017.
Până în prezent, cea mai puternică erupţie solară înregistrată de la începutul secolului actual a fost măsurată în aprilie 2003 și a fost din clasa X28!
Puterea unei erupţii solare poate fi explicată prin schimbările care au loc în activitatea Soarelui, care atinge un vârf la fiecare 11 ani. Această activitate este în 2024 în curs de creştere şi ar putea atinge vârful în 2025…
