◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.11.2024

ONU. Raportul global
al malnutriției

Numărul de persoane care suferă de foame s-a dublat cu mult în 2024, în mare parte din cauza conflictelor în curs din Gaza și Sudan, potrivit noilor cifre publicate pe 5 septembrie 2024 de ONU (https://news.un.org/fr/story/2024/09/1148461): raportul global actualizat privind crizele alimentare dezvăluie că aproape două milioane de oameni se confruntă acum cu cel mai critic nivel de insecuritate alimentară, clasificat ca faza 5 pe scara globală IPC, care evaluează nivelurile de insecuritate alimentară . Acest nivel reprezintă o „lipsă extremă de hrană și epuizare a abilităților de adaptare”, cu un risc semnificativ crescut de malnutriție acută și deces. „Pe lângă faptul că provoacă malnutriție acută pe scară largă și decese pe termen scurt, are consecințe majore umane, sociale și economice pe termen lung”, se arată în raport. Raportul constată, de asemenea, că malnutriția acută în rândul copiilor și femeilor din țările afectate de criză rămâne „persistent ridicată”, multe familii neputând să-și permită o dietă sănătoasă. De asemenea, observă că recoltele îmbunătățite au contribuit la reducerea foametei în mai multe țări, inclusiv în Kenya, Republica Democrată Congo (RDC), Guatemala, Liban și Afganistan.

Raportul a fost pregătit de un consorțiu de agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Programul Alimentar Mondial (PAM), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în colaborare cu parteneri umanitari.

 

Prăbușire totală în Gaza

La o conferință de presă desfășurată la sediul ONU din New York, Víctor Aguayo, cu prilejul lansării raportului, directorul UNICEF pentru Nutriția Copilului, a descris situația din Gaza drept una dintre cele mai grave crize alimentare și nutriționale din lume: „Situația nutrițională din Gaza este una dintre cele mai grave pe care le-am văzut vreodată… este important să ne amintim că aproape jumătate din populația din Gaza care suferă de această devastare sunt copii”, a declarat el.

Impactul războiului și restricțiile severe impuse răspunsului umanitar au dus la un „colaps complet” al sistemelor alimentare, de sănătate și de protecție, cu consecințe catastrofale. Adevărul este că dieta copiilor din Gaza este extrem de săracă. Se estimează că peste 90% dintre copii mănâncă în cel mai bun caz două tipuri de alimente pe zi timp de săptămâni sau luni, în contextul unei lipse foarte grave de acces la apă curată și canalizare. Estimările sugerează că peste 50.000 de copii au nevoie de tratament imediat pentru malnutriție acută, necesitând sfaturile unor profesioniști din domeniul sănătății și ale unor lucrători în nutriție…

 

Deteriorarea rapidă a situației alimentare în Sudan

Máximo Torero, economist șef FAO, a subliniat deteriorarea rapidă a securității alimentare în Sudan. Conflictul în curs între facțiunile armate rivale și accesul umanitar limitat au dus la foamete în unele tabere ale insurgenților și riscă să se extindă și mai mult. Situația nu se așteaptă să se îmbunătățească cel puțin până în octombrie 2024.

Conflictul continuă să conducă la o deteriorare rapidă a securității alimentare, cu 26% mai multe persoane s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută în perioada iunie-septembrie 2024, comparativ cu perioada similară a  anului 2023, ajungând la 25,6 milioane de persoane aflate în criză alimentară sau chiar foamete cronică. Această criză afectează, de asemenea, țările vecine, inclusiv Ciad și Sudanul de Sud, care găzduiesc un număr mare de refugiați sudanezi în timp ce se confruntă cu propriile lor crize induse de conflict și problemele climatice.

 

Acces și finanțare

Arif Husain, economist șef al PAM, a subliniat povara globală în creștere a crizelor alimentare, care a crescut numărul celor afectați, de la 90 de milioane de persoane în 2023 la 99 de milioane în 2024. El a subliniat necesitatea accesului și finanțării pentru a aborda în mod eficient criza aliemnatră care macină acești oameni. „Prima condiție este accesul – acces fizic la persoanele aflate în nevoie, acces sigur și durabil”, a spus el, adăugând „a doua condiție este finanțarea pentru a oferi asistență într-un mod durabil. Doar unul din factori nu este suficient. Dacă ai doar acces sau ai doar bani, aceasta nu este suficient. Ai nevoie de amândouă… Fie că este vorba de război sau de climă, dacă nu abordăm cauzele în profunzime, nu ar trebui să ne așteptăm ca nevoile să se diminueze”, a mai subliniat Arif Husain…

În concluzie, el a spus că, deși experții și personalul umanitar sunt la curent cu situațiile descrise în raport, există multe alte puncte fierbinți în circumstanțe similare, dar unde sunt disponibile puține informații sau date, cum ar fi în Zambia. „Dar nu putem spune că există o foamete acolo pentru că nu avem date… Accesul la această situație – pentru a obține informații – este, prin urmare, esențial”.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *