Anul acesta, 2024, Adunarea Generală a Asociației Foștilor Deținuți Politic din România s-a desfășurat la Mamaia în intervalul 19-21septembrie. Cu câteva zile înainte de deschiderea lucrărilor Adunării au trudit cei din conducerea AFDPR pentru ca totul să fie pus la punct încât delegații plus invitații să se simtă bine, iar din punct de vedere logistic să nu lipsească nimic. Au onorat cu prezența lor pe delegații la Adunarea Generală d-ra Ioana Boca – director executiv al Alianței Civice, dl. Ionuț Andrei Gherasim – președintele Fundației Corneliu Coposu, dl. Teodor Mărieș – președintele Asociației 21 Decembrie 1989 și un sobor de preoți.
Lucrările Congresului au debutat în sala de conferințe a Hotelului Aurora din Mamaia, începând cu ziua de 19 septembrie, ora 9.00. Delegații și invitații la Adunarea Generală au fost întâmpinați de D-na Președinte AFDPR, Nina Moica și dl. vicepreședinte Leonard Câmpeanu. Au fost întocmite listele cu participanții, comisia de organizare le-a distribuit acestora ecusoanele și documentele necesare pentru bunul mers al Adunării. Lucrările propriu zise au început pe 20 septembrie în aceeași sală. Un sobor de preoți a oficiat o scurtă slujbă religioasă după care d-na președinte N.Moica a cerut ca toți cei de față să țină un moment de reculegere în memoria luptătorilor din rezistența anticomunistă care au trecut la cele veșnice. S-a rostit rugăciunea Tatăl Nostru, în cor, de către toți cei prezenți în sală.
În continuare au fost rostite alocuțiunile invitaților. D-ra Ioana Boca a ținut să-i felicite pe acei dintre persecutații politic care mai sunt în viață și le-a făcut urări de viață lungă și rodnică, a vorbit cu profundă tristețe și sinceră compasiune despre cumplita perioadă a rezistenței anticomuniste, Este sigură că prin intermediul celor din sală, dar și a tuturor foștilor persecutați politic din România memoria va fi dusă mai departe, salvând astfel de la uitare oameni și fapte care ajută mult la întelegerea, în sensul ei tragic și profund, a istoriei noastre din ultima jumătate de veac. Reconstruirea conștiinței civice se face prin memorie, prin cunoașterea adevărului, a poveștii celor care s-au opus regimului, care credeau din tot sufletul în valoare.
Domnul Ionuț Gherasim a rostit cuvinte frumoase și emoționante despre cei pentru care trudește de mai bine de un deceniu și care sunt printre ultimii martori direcți ai tragediei națiunii noastre din acel timp. Generaţia supravieţuitorilor, de la Corneliu Coposu la Ion Diaconescu, care au intrat imediat în politica de după decembrie 1989, a dat o lecţie de maturitate politică fără precedent. În loc să îşi asigure tot felul de privilegii, ei au fost primii care au văzut, cu claritate, care sunt urgenţele societăţii româneşti postcomuniste. Au pledat de la bun început, pentru integrarea României în Uniunea Europeană şi, evident, în NATO. Loialitatea lor nu este nici azi onorată suficient.
Dl. Teodor Mărieș a precizat că tratamentul pe care îl au foştii deţinuţi politici, deportaţii şi urmaşii acestora necesită corecturi pozitive consistente. În lipsa unei legislaţii coerente şi pe fundalul ignoranţei care suflă pe holurile birocraţiei locale, ultimii supravieţuitori ai abuzurilor statului comunist se confruntă cu situaţii umilitoare incredibile.
D-na N. Moica a precizat, printre altele, că anii de detenție și persecuție politică a românilor însumează o perioadă prea lungă de timp pentru a fi calculată . Amintirea acestor martiri și eroi prinde aripi doar prin rostirea adevărului despre rezistența lor, prin onorarea periodică a memoriei lor şi prin acțiunea justiției de a li se face dreptate.
Dl. L.Câmpeanu a reamintit că majoritatea celor care au luptat împotriva comunismului au încetat din viaţă. Totuși la adunarea de acum avem aici, în fața noastră, câteva zeci de supraviețuitori ai închisorilor comuniste. Ei sunt printre ultimii martori direcți ai tragediei națiunii noastre din acel timp. Dânsul i-a asigurat pe participanți că întreg colectivul pe care-l conduce se străduiește să ne restituie documente si mărturii inestimabile despre ceea ce a însemnat, de fapt, comunismul în România. Întreaga conducere AFDPR s-a implicat cu inepuizabile resurse fizice și sufletesti în lupta pentru recuperarea adevărului și pentru cinstirea celor ce l-au slujit cu pretul suferintei și al vietii lor.
După masa de prânz lucrările au fost reluate cu discuții asupra ordinei de zi. Ca într-o mare familie s-au discutat probleme legate de situația Dosarului de validare a Adunării Generale de la Călimănești din sept. 2023; s-au făcut clarificările și completările solicitate de intanță pentru termenul din 02.10. 2024; au fost completate Consiliul Director și Comisia de Cenzori în urma decesului și demisiei câtorva membri. Au fost rectificate câteva articole din Statut încât acestea să fie în concordanță cu prevederile legale.
În ultima zi a Adunării au fost numeroase luări de cuvânt ale delegaților, dar și expuneri ale unor diverse probleme ridicate de participanți. Plenul a aflat că în multe județe din țară autoritățile locale tratează AFDPR cu răutate și chiar dispreț. Au fost confiscate sedii, au fost evacuate și li s-au atribuit spații de nelocuit, motiv de mâhnire și revoltă pentru cei aflați la Adunare. După tradiționala poză de grup, delegații s-au despărțit pornind spre locurile natale.
Ileana Mateescu, participant la Adunarea Generală
