Plățile echitabile ale conținutului jurnalistic sunt necesare și pentru viitorul știrilor, și pentru calitatea rezultatelor AI generative

Când vine vorba de utilizarea inteligenței artificiale generative (AI) de către jurnaliști, editorii au atât responsabilități, cât și drepturi. Deja multe organizații jurnalistice au adoptat astfel de coduri de practică. Organizația Reporteri fără frontiere a constatat că majoritatea codurilor se concentrează pe o combinație de supraveghere umană a conținutului publicat, transparență în ceea ce privește conținutul sintetic publicat,

limite impuse utilizării AI generativă de către jurnalişti, necesitatea de a proteja intimitatea, responsabilitatea umană pentru orice conținut publicat și riscul de părtinire încorporat în instrumentele AI generative. Editorii încearcă, de asemenea, să descopere ce conținut este util și cum să-și adapteze conținutul la noile solicitări și la o lume în care sunt necesare date bazate pe informații care au fost verificate și informații verificate actualizate.  

De exemplu, acordul Axel Springer cu OpenAI nu se referă doar la vânzarea drepturilor de utilizare a arhivei Axel Springer; va solicita lui Axel Springer să furnizeze rezumate, bazate pe conținutul publicațiilor sale, ca răspuns la solicitările ChatGPT.

Dar, în timp ce organizațiile de jurnalism adoptă AI generativă ca parte a practicii redacțiilor și sunt conștiente de considerațiile etice și obligațiile față de public, ele sunt, de asemenea, precaute față de impactul economic al marilor companii, care profită de conținutul lor. Jurnaliştii se tem că traficul va scădea pe măsură ce căutarea generativă înlocuieşte căutarea de ştiri de către public. „Există teama că, dacă companiile nu compensează sursele inițiale, acest lucru le va reduce inevitabil veniturile, epuizându-le finanțarea și, astfel, producerea de informații originale și valoroase. Observ că, fără plăți către editori sau creatori, nu va exista niciun stimulent pentru a se produce informații de calitate”, scrie dr. Anya Schiffrin, director de tehnologie media în cadrul Universității Columbia, în lucrarea „AI and the Future of Journalism”.

Un punct de controversă este dacă editorii sau creatorii ar trebui să primească plățile de la marile firme de AI. În Brazilia, muzicienii au cerut o parte din venituri, în Belgia, directivele europene privind drepturile de autor cer ca creatorii să fie plătiți, dar Le Monde a semnat un acord cu Open AI în 2024 și va acorda 25% din venituri jurnaliștilor săi, deoarece aceștia sunt părți interesate în presa de știri. „Plățile echitabile sunt necesare pentru a proteja viitorul știrilor și pentru a ajuta la păstrarea calității rezultatelor generative AI. Alternativa ar fi o lume și mai contaminată de dezinformare, confuzie, lipsă de încredere și de responsabilitate”. (redacția UZPR)

Foto: unsplash.com