Alocările guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare
România a fost și în 2023 statul membru UE cu cele mai mici alocări guvernamentale pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D), care au fost atât de mici în cazul țării noastre (sub un euro), astfel încât se poate spune că ele au stagnat în ultimii ani, în jurul a 20-21 de euro pe cap de locuitor.
Dacă analizăm datele pe termen mai lung, se observă că alocările prezente sunt mai mici decât cele din 2016, când cercetarea a beneficiat de cea mai mare sumă, raportat la populație – 24,10 de euro pe cap de locuitor.
R&D au avut în 2023 un buget echivalent cu 20,20 de euro pe cap de locuitor, alocare guvernamentală, cu 30 de eurocenți/per cap român peste alocările din 2022 și de 13 ori mai puțin decât media UE, care este de 275,60 de euro/locuitor.
Consumul de alcool
Românii sunt campioni la băut în Europa, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): consumul de băuturi alcoolice în România a ajuns în medie la peste 9 litri de alcool pur pe an, iar românii i-au lăsat în urmă chiar și pe băutorii britanici. În topul țărilor europene la consumul de alcool, România se află pe locul 1, iar la finalul clasamentului se află Turcia.
Bărbații români sunt cei mai mari băutori, dar și femeile beau cu mult peste media europeană: cu 9,2 litri de alcool pur pe an, echivalentul a 460 de halbe de bere, românii cresc media internațională de 5,5 litri de persoană, adică 275 de halbe de bere.
Creșterea salariilor minime și a pensiilor
Începând din septembrie, respectiv iulie 2024, pensiile și salariile minime vor suplimenta cheltuielile bugetare cu trei miliarde de lei lunar, în condițiile în care România negociază cu executivul UE reducerea în șapte ani a deficitului bugetar actual. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că executivul și-a fixat ca obiectiv reducerea cheltuielilor bugetare cu cinci miliarde de lei în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 0,3% din PIB.
Impactul pentru 2024 al majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024 este de 28,5 miliarde lei anual.
În prima jumătate a anului 2024, România a înregistrat o creștere a deficitului bugetar la 3,6%, fără să facă nici un fel de măriri salaraile sau ale pensiilor, în condițiile în care anul anul 2023 a fost încheiat cu un deficit bugetare de 5,61% din PIB.
Deficitul anual
Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni din 2024 și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, publicat pe 19 august 2024, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a gândit bugetul pentru 2024.
Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (îcepând din luna septembrie 2024), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.
Deficitul din turism
Turismul și călătoriile românilor în străinătate au consemnat în semestrul 1 din 2024 cel mai mare deficit, de 2,255 mld euro, în creștere cu 33% comparativ cu primul semestru din 2023, iar estimările sunt că acesta se va îndrepta spre 5 miliarde de euro pe întreg anul 2024.
Conform datelor BNR, românii cheltuiesc în străinătate dublu față de încasările obținute de la turiștii străini care vin în România.
Două municipii…
Municipiile Cluj și Brașov au fost incluse în clasamentul mondial al celor mai fericite 250 de orașe din întreaga lume, ocupând poziția cu numărul 195, respectiv 220, în topul „Happy City Index 2024”. Realizat la nivel internațional, clasamentul „Happy City Index 2024” evaluează complexitatea determinării fericirii într-un oraș, luând în considerare cinci domenii principale: cetățeni, guvernare, mediu, economie și mobilitate.
Prima poziție în topul celor mai fericite orașe o ocupă orașul Aarhus din Danemarca, urmat de Zürich din Elveția și Berlin din Germania. Printre cele mai fericite țări din lume se numără Finlanda, clasată pe primul loc, urmată fiind de Danemarca, Islanda și Suedia.
Emilian M. Dobrescu
