În iulie 2020, datoria publică, cumulată, era de 42,2%, echivalent din PIB. Pe 24 mai 2024, aceeași datorie publice a depășit 52,4% din PIB. În 2021 credeam că vom reuși reducerea deficitului bugetar anual sub 5% din PIB și să menținem datoria publică cumulată sub nivelul de 50% din PIB. Crizele ultimilor patru ani – pandemia Covid-19, criza economică profundă a țărilor planetei, criza materiilor prime, a lanțurilor de aprovizionare, crizele sociale locale, regionale și continentale, criza morală profundă a lumii actuale – stau la baza coordonatelor atinse și în care acționează și societatea românească în 2024.
Probleme economice
Agricultura – necesitatea unei schimbări sistemice
România era cândva considerată grânarul Europei: agricultura românească ar putea să hrănească peste 80 de milioane de persoane. Alături de turism, agricultura are cel mai mare potențial de dezvoltare. România este prima țară din Uniunea Europeană după numărul de ferme de legume, potrivit datelor Eurostat și a cincea țară după suprafața cultivată cu legume, a șaptea țară după producția realizată de legume, fiind abia pe locul 13 în ceea ce privește valoarea producției medii la hectar – 14.700 de euro, sub media de 15.500 de euro din UE. În cazul tomatelor, de exemplu, România obține a șaptea producție din UE.
România este pe ultimul loc din UE în ceea ce privește raportul dintre exporturi și importuri agricole, la polul opus fiind țări precum Italia, Olanda, Grecia sau Portugalia, care au raport excedentar, adică exportă mai multe legume decât importă la nivelul unui an.
Recuperarea și valorificarea materialelor refolosibile
Țara noastră aplica acum 40 de ani, o schemă națională de recuperare și valorificare a materialelor refolosibile, care ar putea servi ca model și azi, după aproape patru decenii, chiar și țărilor membre UE, inlcusiv țării noastre: ceea ce se întâmplă în prezent în acest sector este o rușine națională…
Traficul ilegal de deșeuri
Poliţiştii de frontieră, împreună cu reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, au descoperit, în primele şase luni ale anului 2023, în urma efectuării controlului asupra unor ansambluri rutiere, peste 2.773 de tone de deşeuri pentru care şoferii nu deţineau documente de transfer conform prevederilor legale; comparativ cu perioada similară din 2022, când au fost descoperite aproximativ 988 tone de deşeuri, numai în primele șase luni din 2023 s-a înregistrat o creştere cu 180% a traficului ilegal de deșeuri.
Probleme demografice
Scăderea populației rezidente, respectiv a tinerilor
Populația rezidentă a României a scăzut între ultimele recensăminte – din 2011 și 2022 – cu peste un milion de persoane, dar mai grav este că minusul provine aproape integral din categoria tinerilor, adică a celor cu vârste între 15 și 34 de ani. Pe piața muncii au intrat generații tot mai reduse, în rândul cărora s-au înregistrat procente record de abandon școlar.
Aceste fenomene se translatează în contribuții la pensii și sănătate în coborâre, din care vor trebui susținute pensiile și cheltuielile cu sănătatea ale unei populații de pensionari record în România.
Ponderea tinerilor în populația rezidentă generală a coborât, astfel, de la 27,37% în 2011, la 23,61% în 2022, în principal din cauza scăderii natalității din anii ’90 și începutul anilor 2000, dar și a migrației, în deceniul dintre cele ultimele două recensăminte, peste 100.000 de tineri stabilindu-se definitive în străinătate.
Conform unui studiu al Consiliului Economic și Social (CES), șansele educaționale ale tinerilor români de acum sunt net superioare celor ale generațiilor anterioare. Proporția tinerilor adulți din grupa de vârstă 20-24 de ani care au absolvit liceul sau școala profesională este cu aproape 10% mai mare decât în grupa de vârstă activă. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au de două ori mai multe șanse de a avea studii superioare absolvite decât generația activă. În 2019, proporția populației în vârstă de 30-34 de ani care a absolvit studiile superioare era de 25,8%.
Scăderea masivă a populației active
Raportul Băncii Mondiale, denumit “Diagnostic Sistematic de Țară 2023” pentru România, arată că populația activă în vârstă de muncă a României este în scădere, în mare parte din cauza emigrației și a participării scăzute pe piața muncii, ceea ce reduce oferta de forță de muncă și, prin urmare, creșterea economică potențială (Raport îngrijorător al Băncii Mondiale: numărul românilor activi în țară a scăzut foarte mult (stiripesurse.ro), postat pe 23 octombrie 2023): societatea românească “îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume”, pentru că românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă.
Din analiza Băncii Mondiale mai reiese faptul că piața muncii din România a rămas în continuare puternic afectată de pandemia Covid-19: “Deși înainte de pandemie, piața muncii din țară beneficia de pe urma creșterii economice solide, în prezent, mulți români încă nu au revenit în câmpul muncii, ceea ce limitează forța de muncă. Piața muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza generată de pandemia Covid-19, rata șomajului în intervalul de vârstă 15-64 de ani scăzând la 4% în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani și mult sub media UE, de 6,8%”. În 2023, rata de inactivitate a României (30,8%) a fost printre cele mai ridicate din UE, iar participarea la piața muncii (69,2% în 2020) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul creșterii cererii într-o economie în expansiune,
În 2022, România a avut cea mai scăzută natalitate: pe teritoriul României, s-au născut 170.000 de copii, cu 25.000 mai puțini față de anul 2021, de exemplu.
Probleme sociale
Consumul de alcool
Românii sunt campioni incontestabili la consumul anual de alcool, conform unui raport OMS, cu o medie impresionantă de 17 litri pe persoană pentru persoanele cu vârsta de 15 ani și peste, comparativ cu media globală care este de 5,5 litri pe persoană (https://www.stiripesurse.ro/campioni-incontestabili-in-romania-se-bea-cel-mai-mult-alcool-dintre-toate-tarile-din-lume-oms_3256775.html, postat pe 11 martie 2024).
Statisticile unui raport al OCDE au arătat că, în 2019, până la 55% din toți bărbații adulți români erau mari consumatori episodici de alcool: aceasta însemna că unul din trei adulți a dat pe gât șase băuturi standard într-o singură ședință, cel puțin o dată pe lună. „Această mică țară din sud-estul Europei, care găzduiește o populație relativ modestă de 19,7 milioane de locuitori, se pare că se mândrește cu o cultură a băuturii care este la fel de înrădăcinată ca și peșterile sale și la fel de îndrăzneață ca și munții săi“, notează despre români americanii de la Tasting Table.
Deficitul de lucrători calificați
România se află printre statele peste media UE, 79% din angajatori afirmând că se confruntă cu probleme de recrutare. Este o pondere inferioară celei din 2018, când doar 81% din firmele românești reclamau astfel de dificultăți. Înregistrăm cea mai mică reducere a deficitului de lucrători calificați din statele membre UE.
Necesarul de forță de muncă înalt calificată
România va avea nevoie, până în 2030, de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate, în condițiile în care populația îmbătrânește, iar tinerii sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, arată o analiză Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest) (https://cursdeguvernare.ro/piata-muncii-va-avea-nevoie-peste-600000-persoane-inalt-calificate-pana-in-2030.html): în următorul deceniu, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârsta de peste 65 de ani. O creştere cu 10% a ponderii populaţiei active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creşterea PIB pe cap de locuitor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupaţiile care necesită forţă de muncă înalt calificată precum specialişti în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătăţii vor înregistra creşteri ale cererii cu 624.000 de persoane (în medie, 100.000 persoane/ an). Facultăţile de profil din ţară, atât cele de stat cât şi cele private, furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40.000 de absolvenţi cu studii superioare).
Persoanele beneficiare de ajutor social
Numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost, în luna noiembrie 2023, de 165.343 de persoane, cu 4.586 mai multe faţă de luna octombrie 2023, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).
Suma medie lunară plătită în luna noiembrie 2023 de către statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 300,53 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 49,7 milioane de lei (cca 2 milioane euro, ceea ce la calcul simplu dă anual, 24 milioane euro, pe 10 ani – 240 milioane, iar pe 30 de ani (1994-2024) – 720 milioane euro, numai ajutor social! – n.n). Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Dolj (10.665), Bacău (9.002), Teleorman (7.899) şi Buzău (7.727), iar cei mai puţini în Bucureşti (271) şi în judeţele Ilfov (866) şi Timiş (1.373). Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (398,70 lei), Covasna (373,68 lei), Braşov (365,97 lei) şi Mureş (363,09 lei). Nu am făcut aici o comparație, cu sumele încasate de beneficiarii de pensii speciale în țara noastră…
România ocupă locul al doilea în Europa, după Italia, la numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Dintre acestea, aproape un milion și jumătate ar putea să-și găsească un job, dar nu vor. Sau, după cum spun unii sociologi, ar vrea, dar acești oameni nu sunt încurajați de autorități (Cine a transformat România într-o țară de asistați social | adevarul.ro, postat pe 28 noiembrie 2023): potrivit unei analize a pieței muncii din România realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) pentru Camera Americană de Comerț, în noiembrie 2023 aveam aprox 7,7 milioane de persoane inactive în câmpul muncii: copii, studenți, pensionari și persoanele cu vârste între 17 și 65 de ani care nici nu învață și nici nu muncesc (comparați, vă rugăm, această cifră cu cea de 165,3 mii persoane, care beneficiază lunar de ajutorul social…). Îngrijorător este și faptul că din totalul de aproape 8 milioane de cetățeni inactivi, 1,4 milioane nu muncesc, deși ar putea s-o facă. Așa se explică de ce România a ajuns să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, cu 67,1%, în condițiile în care în Europa este de 73,1%…
Probleme în domeniile educație, sănătate
Cazurile de cancer
Numărul de cazuri de cancer, nou diagnosticate, a urcat în 2023 cu 21%, comparativ cu 2022, iar numărul pacienților cu această boală a ajuns la peste 550.000 în 2023, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) (https://cursdeguvernare.ro/crestere-21-numar-cazuri-cancer-nou-diagnosticate.html, postat pe 6 februarie 2024): numărul cancerelor nu indică în mod obligatoriu creșterea incidenței acestei boli, ci, poate fi efectul combinat al campaniilor de conștientizare în rândul populației, al programelor de screening gratuit derulate și al creșterii numărului asiguraților care merg anual la analizele obișnuite pentru controlul sănătății. Câteva dintre motivele pentru care cancerele sunt diagnosticate târziu și nu reflectă situația reală sunt următoarele, conform unui studiu realizat de Medisprof Cancer Center: a) 61% dintre români merg la medic doar atunci când au o problemă de sănătate; b) 40% din români nu și-au făcut niciodată un examen de screening pentru cancer; c) doar 16% din respondenți merg anual la controale preventive.
În fiecare an, în România se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană și la dimensiunile demografice ale țării noastre. Datele Registrului European privind Inechităţile în Cancer arată că România: 1. înregistrează „cea mai ridicată” rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa; 2. țara noastră are a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.
Competențele de lectură și calcul
Doar pe 9 mai 2024, Guvernul României a aprobat Strategia pentru educația continuă a adulților, document ce ar trebui să ducă România, de la o rată de participare de 5,4% în 2022, la 17,4% rata de participare a adulților (cu vârste între 25 și 64 ani) la învățarea pe tot parcursul vieții, în 2030! În 2022, rata medie a UE de participare la învățarea de-a lungul întregii vieți (Long Life Learning, LLL) era de 11,98%.
Spicuim din Strategia menționată: „România nu este într-o poziție bună în ceea ce privește competențele de lectură și calcul. Dincolo de rezultatele PISA sau de nivelul ridicat al abandonului școlar, care indică pregătirea insuficientă a tinerilor și, deci, probleme în sistemul formal de educație, situația persoanelor care au părăsit (prin absolvire sau abandon) sistemul de educație nu este, în ansamblul populației, încurajatoare. Chiar în lipsa unor date sistematice, există suficiente date „locale” sau efecte proxime care, luate împreună cu nivelul scăzut de investiții și distribuția profund inegală a resurselor de învățare, justifică necesitatea adoptării unor măsuri de intervenție pentru creșterea nivelului competențelor cognitive cheie în rândul adulților”.
Criza universităților
Nici o universitate din România nu a intrat în 2023, în Clasamentul Academic Ranking of World Universities (ARWU), care conține topul anual al celor mai bune 1.000 de universități din lume. Clasamentul este realizat începând din 2003, de către Shanghai Ranking Consultancy, iar Universitatea Babeș-Bolyai a reușit în 2017 performanța de a fi prima instituție de învățământ superior din România inclusă în primele 1.000 la nivel global.
Statele din Europa Centrală și de Est sunt prezente astfel în ARWU: Polonia figurează cu nouă universități, Cehia – cu șase, Ungaria – patru, Serbia – două, Croația, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – cu câte o instituție de învățământ superior.
Rata abandonului școlar
România ocupă primul loc din Uniunea Europeana la acest indicator (Abandonul scolar in Romania, un fenomen grav. Cauze si posibile rezolvari (portalinvatamant.ro): în 2022 rata de abandon școlar în România a fost de 15,6% în timp ce media la nivelul Uniunii Europene a fost de 10%.
În țara noastră există o legătură directă între abandonul școlar și rata de sărăcie în ocupare la nivel național (acele persoane care, deși au un loc de muncă, nu obțin suficiente venituri pentru a trăi decent). Rata de sărăcie în ocupare în România este de 14,5%, în timp ce nivelul mediu european de sărăcie în ocupare este de 8,5%.
Printre cauzele generale și frecvente ale abandonului școlar în țara noastră se numără: dizabilitățile fizice, consumul de droguri, sarcina pentru fetele adolescente, rezultatele slabe obținute la învățătură, influența negativă, problemele de ordin social din familia repectivă. Factorii care influențează negativ rata abandonului școlar sunt multipli, iar eforturile pentru ca acest procent să scadă trebuie menținute de către autorități în colaborare cu unitățile de învățământ și cu părinții.
Concluzii
Analizând toate cele de mai sus, este clar că societatea românească se confruntă cu mai multe crize în anul 2024, ca foarte multe din țările planetei și ale Europei: economică, socială, demografică, dar și în domeniile educației și sănătății. Deși PIB-ul României a crescut de aproape patru ori în perioada 1989-2023 (de la 80 miliarde dolari la peste 300 miliarde euro), deși imaginea țării este alta în lume, în general mai bună, decât în 1989, totuși cei 34 de ani de evoluție în domeniile analizate semnifică o profundă criză economico-socială și morală de sistem, specifică nu doar țării noastre, ci, tuturor statelor lumii, mai ales celor în curs de dezvoltare în rândul cărora se află și România.
Apreciem că adoptarea unor politici economice consumatoriste, de a cheltui în general mai mult decât producem și de a ne permite încălcarea cu bună știință a unor legi și legități economice, cu aprobarea de cele mai multe ori a aleșilor națiunii din cele două camere ale Parlamentului țării, corupția aproape generalizată, dar și predispoziția unor factori ai națiunii române de a pune cu ușurință țara în dificultate, acționând după propria lor cunoaștere limitată sau în mod voit denaturată, ne-au adus în situția în care o înțelepciune populară spune că afară-i vopsit gardul, iar înăuntru-i leopardul”… Considerăm că situația actuală de criză de sistem a României nu va putea fi depășită, ca și a celorlalte țări dezvoltate, în curs de dezvoltare și/sau sărace ale planetei, pe baza actualelor reguli societale, ci, este nevoie de mult mai mult, de reforma profundă a regulilor economice, sociale și morale în vigoare. Este necesar un nou tip de societate românească, europeană și planetară, care se construiește din mers, cu noile generații de copii și tineri care vor conduce, în mod firesc, țara noastră, Europa și planeta Pământ în anii care vin…
Emilian M. Dobrescu / UZPR
