Un nou studiu, publicat în Journal of Research in Science Teaching, dezvăluie o constatare uluitoare: atunci când oamenii sunt expuși mai întâi la dezinformări, prezentarea ulterioară a faptelor reale poate fi un mod mai puțin eficient de a le schimba opinia. Cercetarea, condusă de experții americani Robert W. Danielson și Benjamin C. Heddy, de la Universitatea Oklahoma, sugerează că metodele actuale de abordare a dezinformării ar putea necesita o revizuire semnificativă.
Cercetătorii au descoperit că participanții care au citit prima informație greșită despre adăugarea de fluor în apă, urmată de o prezentare simplă a faptelor, au arătat cea mai mică îmbunătățire a înțelegerii subiectului. Acest grup a avut rezultate mai slabe decât cei care au citit mai întâi informațiile corecte. Această constatare are implicații profunde asupra modului în care sunt abordate educația științifică și comunicarea publică, în special pe subiecte controversate și sugerează că, odată ce dezinformarea prinde rădăcini, nu este ușor de demontat prin simple fapte. „Mintea nu face discriminări pentru conținut. Fie că este o concepție corectă sau o concepție greșită, pur și simplu absoarbe totul. Oamenii pot învăța destul de ușor concepții greșite și acestea nu lipsesc din mediul online”, punctează Robert Danielson, cercetător în psihologia educațională la Universitatea de Stat din Washington.
Studiul a mai descoperit că emoțiile joacă un rol major în învățare – participanții care au citit informațiile corecte au arătat mai întâi o scădere a emoțiilor negative legate de fluorizarea apei, iar acest efect sugerează că furnizarea de informații corecte de la început poate ajuta la reducerea anxietății asociate cu un subiect.
Observațiile cercetării arată că abordarea directă și respingerea concepțiilor greșite este o strategie mai puternică decât simpla prezentare a informațiilor corecte. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com
