Arad, Mica Vienă – 1834. Documentele istoriei de acum 190 de ani (o sursă istoriografică fiind o broșură datând din anul 1835, editată de Joseph Beichel, aflată la Complexul Muzeal Arad, reeditare: „Arad – oraş liber regesc”, traducere și tipărire: Forumul Democrat al Germanilor din Arad, 2007) redau imaginea evenimentelor prilejuite de „intrarea și predarea Diplomei de Slobozire semnată de către Majestatea Sa Apostolică Regală și Împărătească, a preamilostivului și mult iubitului Tată al Țării Franz I“.
12 aprilie 1834 (conf. CNIPT Arad și Corneliu Pădurean, Dilema Veche, nr. 787 din 21-28 martie 2019) reprezintă semnul calendaristic distinctiv prin care „cu cea mai mare bucurie”, Aradul devine Oraș Liber Regesc, fapt care a fost comunicat „Consiliului întrunit şi Comunei în sala Primăriei, între cele mai bucuroase aclamații”.
Festivitățile de proclamare au debutat duminică, 17 august, când comisarul imperial Freiherr Laur v. Orczy „s-a deplasat cu cortegiul festiv prin Aradul Nou”, fiind însoțit de un alai numeros al arădenilor, inclusiv breslele cetățenești, de „două banderii călare, precum şi a tuturor companiilor cetăţeneşti, cât şi a unei mulţimi populare compuse din toate clasele şi din toate localităţile învecinate, apropiate şi îndepărtate”. Orașul primea un nou statut și atmosfera de sărbătoare, „jubilarea şi bucuria au domnit pretutindeni”, iar miercuri, 20 august – ajunul inaugurării orașului liber regesc, a fost oficiată „înalta slujbă festivă”, defilarea companiilor milițiilor cetățenești, susținându-se seara un spectacol în sediul teatrului local, precedat de un prolog scris de directorul teatrului, August Miller, și recitat de Hr. A. E. Miller.
21 august – clopotele au anunțat dis-de-dimineață o zi plină de bucurie. La ora 9.00 s-a ținut o „slujbă capitală solemnă, după care s-a cântat Veni Sancti”, în prezența Comisarului imperial și a numeroși oaspeți veniți de pretutindeni. A urmat Citirea publică a Diplomei de Privilegii, proclamându-se „în numele Majestăţii Sale Imperiale Franz I oraşul mai înainte privilegiat Arad la rangul unui oraş liber regesc şi l-a declarat a fi liber”. Sărbătoarea arădenilor a continuat prin „mese splendide, atât la Primărie, cât şi în sala celor Trei Crai, dar şi în păduricea municipală”. Arădenilor li s-au oferit bucate gustoase, respectiv „carnea a doi boi mari şi graşi, prăjiţi într-o bucată, donaţi de breasla cetățenească a măcelarilor, iar de pe trei schele mari s-au turnat peste 130 de găleţi de vinuri roşii şi albe”. Un mare bal la care au fost invitați toți arădenii, desfășurat în sala Celor Trei Crai, a încununat această zi istorică, și chiar dacă la miezul nopții, a început să plouă abundent, sărbătoarea populară a ținut până dimineață, la ora 3.00.
De menționat că încă din anul 1725 Aradului i s-a promis ridicarea la rangul de oraș liber regesc, în anul 1773 fiind reînnoită cererea de trecere a Aradului în rândul orașelor libere regești, dar abia în anul 1774, împărăteasa Maria Tereza a eliberat orașul de sub jurisdicția nobiliară. Prof. univ. dr. Corneliu Pădureanu afirma, într-un articol publicat în Dilema Veche: „Atitudinea loială a orașului faţă de împărăție în timpul războaielor cu Franța, precum și donația de 2.689 de guldeni au cântărit, cu siguranță, în hotărârea împăratului Francisc din 1795, prin care s-a fixat suma de 200.000 de florini necesară răscumpărării obligațiilor orașului. Suma a fost plătită cu mari eforturi în anul 1808. Desele deputațiuni ale orașului în capitala imperiului, promisiunile repetate ale Curții vieneze și, nu în ultimul rând, suma deloc neglijabilă de 336.092 de florini au grăbit în cele din urmă hotărârea Vienei. Transcrierea pe pergament și pictarea stemei orașului au amânat aducerea la Arad a diplomei sigilate. Este posibil ca întârzierea să fi fost determinată și de dorința casei imperiale de a lega evenimentul de împlinirea, la 1 august, a 30 de ani de la proclamarea lui Francisc I ca împărat al Austriei, precum și de împlinirea vârstei de 66 ani de către acesta. La data de 21 august 1834, cu prilejul Sărbătorilor Aradului, care s-au desfășurat pe parcursul a 11 zile, între 17-28 august, a avut loc festivitatea oficială de atribuire a calității de oraș liber regesc (…) După obținerea acestui statut, orașul se înscrie tot mai mult pe linia industrializării. Dintr-un oraș în care, la începutul secolului al XIX-lea, raţele sălbatice aflate pe bălțile din centrul orașului puteau fi încă vânate din poarta casei, Aradul ajunge la sfîrșitul aceluiași secol să fie unul dintre centrele urbane cele mai importante din statul ungar, din zona central-est europeană și din vestul actualei Românii.”
Zilele Aradului se organizează an de an în diferite zone ale orașului spre a marca importanța pe care o are definirea ca Oraș Liber Regesc, arădenii bucurându-se de zece zile de sărbătoare (în acest an: 16-25 august), cu felurite manifestări consacrate sau surprize inedite. Așa cum am redat mai sus, evenimentele ce se petreceau acum 190 de ani au cunoscut bucuria populară. La fel ca atunci, și în acest an, emulația și efervescența culturală au cuprins cele mai populate artere arădene: Bulevardul Revoluției, platoul din fața Palatului Administrativ, Parcul „Mihai Eminescu“, Piața Catedralei, Piața „Avram Iancu“, Ștrandul Neptun, Parcul „Sfânta Maria“, Parcul Reconcilierii, unde au avut/vor avea loc concerte de muzică ușoară, populară, clasică, „Picnic Festival”, Târgul Estival, Kid’s Land, Fashion Festival, Bicicliștii iscusiți, Expoziție de mașini de epocă, Vernisaj expoziție foto – Pécs – Sala Clio, decernarea „Diplomei de aur“ pentru cuplurile care împlinesc 50 de ani de căsătorie, Conferința Științifică Națională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului”, lansări și prezentări de carte.
Conferința Științifică Națională cu titlul „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului”, structurată pe cinci secțiuni, a reunit istorici, cercetători, profesori, teologi, înalte fețe bisericești la Sala „Ferdinand” a Primăriei Arad, unde a avut loc deschiderea în plen și Lucrările Secțiunii I – Eroii Aradului: Povestea curajului și a sacrificiului, secțiune moderată de col. (rtr.) Marcel Lucaciu – președintele al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județeană Arad „Detașamentul Păuliș” și de prof. Ioan Tuleu.
În cadrul Sesiunii Festive, au susținut alocuțiuni: ÎPS dr. Timotei Seviciu – Arhiepiscopul Aradului, dr. Gheorghe Falcă – Europarlamentar, ing. Călin Bibarț – Primar al Municipiului Arad, jr. Csaba Toth – Prefect, jr. Iustin Cionca – Președinte al Consiliului Județean Arad, dr. Teodor Cilan – Rector al Universității „Aurel Vlaicu” Arad, dr. Coralia Cotoraci – Rector al Universității de Vest „Vasile Goldiș ” Arad, dr. Sorin Bulboacă – Manager al Complexului Muzeal Arad, dr. Doru Sinaci – Subprefect.
Sala „Regina Maria” a reunit lucrările Secțiunii a II-a – Realități și reflectări istorice, moderatori fiind dr. Elena Rodica Colta și prof. dr. Simona Rodica Stiger. Secțiunea a III-a a avut ca loc de desfășurare Sala „Europa” a Hotelului Central, unde au fost susținute lucrări despre Istorie și cotidian, secțiunea fiind moderată de conf. univ. dr. Mihai Handaric și de dr. prof. Virgil Valea. Secțiunea a IV-a – Istorie și memorie culturală (Sala Astra a Bibliotecii Județene „A. D. Xenopol” Arad) a fost moderată de dr. Gabriela-Adina Marco și de dr. prof. Paul Krizner. Secțiunea a V-a – Istorie și antropologie culturală (Sala de Lectură „Kölcsey” – Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad)a avut ca moderatori pe prof. Lucia Bibarț și pe dr. Irina-Ionela Pop.
Se cuvine amintit faptul ca Filiala „Ioan Slavici” Arad a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (președinte Vasile Filip) a avut o contribuție aparte în reușita acestei Conferințe aniversare, prin participarea și susținerea unor lucrări importante privind istoria arădeană de către prof. univ. dr. Ioan Biriș, prof. Ioan Tuleu, prof. Florica R. Cândea, prof. Lucia Bibarț și dr. Doru Sinaci.
În cadrul acestui eveniment au fost lansate următoarele volume:
„Studii și comunicări din Banat – Crișana”, vol. I, București, Editura Eikon, coord. Doru Sinaci, Sorin Bulboacă;
„Arad goes forward!: Chapter s in the history of the city. From the mid-19th century to the early 20th century”, Arad, Editura Gutenberg Univers, coord. Andras Kiraly, Attila Lehoczky, Tibor Muntean, Peter Puskel, Janos Ujj, traducere în limba engleză – Gabriel Roman;
„Privind înapoi cu ironie – amintiri din epoca de aur”, Arad, Editura Mirador, Ioan Tuleu;
„Cuvântul ca bagaj local”, Arad, Editura Gutenberg Univers, Florica R. Cândea.
Studii și comunicări din Banat și Crișana, un volum colectiv de peste 400 de pagini, bilingv, structurat pe mai multe capitole: Studii de istorie, Științe auxiliare ale istoriei, Economie și societate, Biserica și școala, Etnografie și antropologie culturală, Personalități ale trecutului și Recenzii de carte. Volumul are o concepție grafică deosebită, cuprinzând și nenumărate fotografii color.
Cuvântul ca bagaj local. Florica Mocuța afirmă: „Am răsfoit cu nerăbdare filă cu filă, apoi am început să citesc cu luare aminte și cu creionul în mână, minunatele confesiuni, despre lumile care i-au furnicat autoarei panelul ori plevasul și mărturisesc cu toată sinceritatea că lectura mi-a dat o surprinzătoare și plăcută stare de bine, mi-a provocat duioase amintiri despre începutul dăscăliei mele, undeva la Castelul din Macea, unde o elegantă doamnă profesor, care adora movul, m-a determinat să o îmbrățișez, drept model! (m-am regăsit în unele descrieri cu oameni și locuri dragi).” O altă apreciere a Cuvântului (ca bagaj local) îi aparține prof. Ioan Tuleu: „ Despre calitățile literare și de cercetător ale fenomenului cultural din Arad mi-am dat seama atunci când am citit prima carte sub semnătura Floare Ranta-Cândea: MACEA vatră, chipuri, rânduieli, dedicată satului în care a văzut lumina zilei. Atunci am fost convins și de calitățile de monograf, de etnograf și de capacitatea de analiză și sinteză a autoarei, ca să nu mai vorbim de dragostea și de nostalgia după satul și oamenii din Macea, cărora le-a dedicat pagini de mare simțire, lucru observant și în volumul Cuvântul ca bagaj local”. Ioan Alexandru Ardelean: „Deschizând bagajul local al cuvintelor am fost transportat aproape insntantaneu undeva în Macea anilor copilăriei mele, atunci când auzeam cuvinte și expresii întâlnite în această deosebită le livre a la poche.”
Privind înapoi cu ironie – amintiri din epoca de aur. Despre acest volum și despre autorul lui, Florica R. Cândea afirmă: „Ioan Valeriu Tuleu este cunoscut arădenilor a fi un bun cunoscător al locurilor și geografiilor culturale, istoric și filosof deopotrivă, dar și un monograf de prim rang. Firește, este un publicist recunoscut și un om de cultură format în perioade diferite ale istoriei noastre. Ioan Valeriu Tuleu navighează cu abilitate într-o patină a timpului istoric, readus într-un prezent continuu (relatarea firului narativ este făcută la persoana I, iar faptele sunt filtrate și redate aievea, stilul oral fiind caracteristic povestirii-amintire, ca specie literară. Materialele nu sunt incisive, dar îndeamnă la un recurs meditativ. Drumul ales de Ioan Valeriu Tuleu este unul cunoscut, dar maniera prin care a ales a-l readuce în mentalul colectiv este cea a scrisului. Lumea propusă de Ioan Valeriu Tuleu este una frământată, dar și fărâmițată social și spațial, realul fiind desprins (și) prin prisma ochilor de copil (devenit adult).”
190 de ani de Oraș Liber Regesc (libera regia civitas) este, în concluzie, despre Zilele Aradului, să ne amintim de atunci, să ne amintim de istorie, să respectăm trecutul, dar să privim spre ziua de mâine cu speranță, iar, prin stilul arhitectonic urbanistic, orașul nostru situat la maluri de Mureș să fie și în viitor un oraș plăcut, nod de autostradă și poartă primitoare la granița de vest.
Carina A. Baba,
redactor șef adjunct „Gutenberg – Universul cărții”