◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.11.2024

Țările baltice. Soluții în pas cu vremurile

Intensificarea controalelor la frontiere pe fondul crizei migranților

De la începutul crizei la granița UE-Belarus în 2021, migranții au făcut aproape 150.000 de încercări de a trece ilegal în Polonia, Lituania sau Letonia, arată o analiză dedicată acestui scop (Poland, Baltics step up border controls amid migrant crisis (msn.com), postat pe 16 iunie 2024): la scurt timp după ce Uniunea Europeană a impus runde succesive de sancțiuni Republicii Belarus pentru alegerile prezidențiale pe care opoziția le-a denunțat drept frauduloase, mii de migranți din Orientul Mijlociu și Africa au început să sosească la granița Belarusului cu Lituania în vara anului 2021.

Acest aflux brusc de migranți, pentru care Polonia și statele baltice l-au acuzat pe liderul din Belarus, Alexandru Lukașenko că îl coordonează împreună cu Rusia, s-a extins într-o criză mai amplă a graniței care este încă în desfășurare și acum în 2024. Statisticile din cele trei state vecine cu Belarus arată că polițiștii de frontieră au oprit aproximativ 150.000 de tentative de trecere ilegală ale migranților, în majoritatea lor covârșitoare în Polonia.

 

Revenirea la serviciul militar obligatoriu și taxa pentru finanțarea achizițiilor militare

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a spus pe 26 martie 2024 că țările europene trebuie să revină la nivelul ”cheltuielilor din perioada Războiului Rece” și să discute de revenirea serviciului militar obligatoriu pentru a crește forța de muncă pentru forțele de apărare (Statele baltice propun revenirea la armata obligatorie în țările NATO. Sau o ‘taxă’ de protecție. Ce presupune totul? (stiripesurse.ro)): „Acest lucru a avut loc din două motive: în primul rând, încercarea de a educa mai mulți oameni a fost cu adevărat importantă pe măsură ce am intrat în turbulențe geopolitice. În al doilea rând, în multe dintre țările noastre există o problemă uriașă de demografie”, a spus Rinkēvičs, comentând revenirea Letoniei la serviciul militar.

Comandanții militari preferă să aibă o forță pe deplin profesionistă, a spus el, iar serviciul obligatoriu se poate dovedi nepopular, dar forțele armate din întreaga Europă s-au confruntat cu dificultăți în recrutare. Prin urmare, apelul va contribui la crearea unei forțe de rezervă mai capabile să descurajeze Rusia. ”Nimeni nu vrea să lupte. Dar problema este că nimeni nu vrea să fie invadat. Și nimeni nu vrea ca Ucraina să se întâmple aici”, a mai spus Rinkevich.

Omologul său estonian, Alar Karis, a propus luarea în considerare a unei taxe speciale pentru finanțarea achizițiilor militare. În opinia sa, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a atinge cheltuielile minime de apărare ale SUA, ceea ce înseamnă mai mult decât dublarea nivelurilor actuale…

 

Taxarea profiturilor excedentare ale băncilor

Parlamentul Lituaniei a aprobat taxarea temporară a profiturilor excesive ale băncilor în 2023 şi în 2024, după majorarea semnificativă a dobânzilor de către BCE, fapt care a generat creșterea semnficativă a profiturilor entităților bancare (Lituania taxează profiturile excesive ale băncilor – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 11 mai 2023): noua lege prevede impunerea unei taxe de 60% asupra părţilor din veniturile din dobânzi ale băncilor care sunt mai mari cu 50% decât media din ultimii patru ani. Autorităţile de la Vilnius speră să obţină 510 milioane de euro în urma implementării legislaţiei, bani care vor fi utilizaţi pentru majorarea cheltuielilor militare.

Înainte de anunţarea noii legi, statul baltic se aştepta să cheltuiască pentru apărare 1,9 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2,52% din PIB. BCE a avertizat că impunerea unei contribuţii financiare băncilor din Lituania „ar putea avea efecte negative economice, făcând instituţiile de creditare mai puţin rezistente la şocurile economice”.

Două grupuri suedeze deţin mai mult de jumătate din activele bancare din Lituania: Swedbank, ale cărei profituri în 2022 au urcat cu 64%, la 148 milioane de euro, şi SEB, ale cărei profituri au crescut cu 49%, la 172 milioane de euro. Firma britanică de tehnologie financiară Revolut deţine a treia mare bancă. Asociaţia bancară din Lituania a anunțat, la rândul ei, că legislaţia a fost adoptată fără o evaluare adecvată a impactului şi fără a lua în considerare sugestiile băncilor.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *