◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024

Academician Constantin Corduneanu 26 iulie 1928 – 27 decembrie 2018

Academia Română anunță cu profund regret stingerea din viață, joi, 27 decembrie 2018, în localitatea Arlington, Texas, la vârsta de 90 de ani, a academicianului Constantin Corduneanu, ilustru matematician român, cu o bogată carieră internațională.

Născut la 26 iulie 1928, la Iași, Constantin Corduneanu a urmat Liceul Militar din Iaşi şi Colegiul Naţional Militar „N. Filipescu “din Predeal (Mănăstirea Dealu) (1940–1947). În anul 1951 absolvă cursurile Facultății de Știinţe a Universităţii din Iaşi, secţia matematică, iar doi ani mai târziu se înscrie la doctorat la aceeaşi universitate. În 1956 obține titlul de doctor în matematică cu teza „Probleme globale pentru ecuaţii diferenţiale de ordinul I şi ÎI “, având conducător ştiinţific pe prof. Ilie Popa şi referenţi pe Miron Nicolescu, Gr. C. Moisil şi A. Haimovici.

La Universitatea din Iaşi a parcurs toate treptele ierarhiei universitare, de la preparator la profesor (1949–1977), ocupând prin concurs posturile de lector, conferenţiar şi profesor. Concomitent a cumulat funcţii de asistent sau conferenţiar la Institutul Politehnic „Gh. Asachi “din Iaşi şi la Institutul Pedagogic din Suceava.

Decan al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza “din Iaşi (1968–1972), prorector (1972–1973 şi 1974–1977) și şef al Catedrei de matematică şi fizică (1964–1966) şi rector (1966–1968) la Institutul Pedagogic din Suceava.

După repetate stagii ca profesor invitat în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Statului Rhode Island (1967–1968, 1973–974 şi 1978) şi la Universitatea Statului Tennessee (1978–1979), în anul 1978 se stabilește peste ocean, unde activează ca profesor titular la Universitatea Statului Texas din Arlington. Din această poziţie s-a pensionat în 1996, devenind Profesor emerit.

Profesorul Constantin Corduneanu a contribuit la pregătirea matematică a aproape 4.000 de studenţi în România şi peste 3.000 de studenţi în Statele Unite ale Americii. Peste 20 de doctoranzi sau tineri cercetători şi-au trecut doctoratul sub îndrumarea sa.

După 1990, a fost prezent deopotrivă în SUA şi în România, unde a activat la Institutul de Matematică „Octav Mayer “din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române. Din 1979 a activat în Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe, unde a deținut funcţia de membru al comitetului de conducere (1982–1995) şi apoi pe cea de preşedinte (1995–1998). După încheierea mandatului, a fost ales Profesor emerit.

Cariera sa universitară este întregită de activitatea publicistică. A publicat, în România şi în străinătate, aproximativ 200 de cărţi şi articole științifice în care a abordat variate domenii de cercetare: teoria globală a sistemelor diferenţiale, teoria admisibilităţii şi aplicaţii la sisteme diferenţiale, integrale sau cu operatori Volterra generali (cauzali), teoria stabilităţii sistemelor, cu precădere prin metoda comparaţiei, teoria mişcărilor oscilanteşi a undelor, în special cazul aproape periodic.

Autor al unor importante monografii și manuale, în care sunt expuse unele rezultate din cercetările sale: Funcţii aproape-periodice (1961; traducerea engleză la John Wiley, New York, 1968; Chelsea, 1989) – prima carte a unui profesor al Universităţii din Iaşi tradusă în SUA; Principles of Differential and Integral Equations (Allynand Bacon, Boston, 1971; Chelsea, New York, 1977 şi 1988; în limba română, două ediţii la Universitatea din Iaşi, 1973, 1977), lucrare ce reunește lecțiile ținute în anii ’60 la Universitatea „Al. I. Cuza “din Iași și utilizată la importante universități din Statele Unite ale Americii: University of California, Cornell University, Johns Hopkins University (Baltimore), precum și la Universitatea din Tel Aviv și în alte universități de prestigiu din diferite țări ale lumii; Integral Equations and Stability of Feedback Systems (New York, 1973); Integral Equations and Applications (Cambridge University Press, 1991; retipărită în 2008); Functional Equations with Causal Operators (Taylor and Francis, London, 2002); Almost periodic oscillations and waves (Boston, New York, 2009).

A fost membru în colegiile de redacţie ale publicațiilor: Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza “Iaşi. Seria Matematica; Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées; Journal of Integral Equations and Applications; Differential and Integral Equations; Nonlinear Analysis-TMA. În ultimii ani a fost asociat la nouă reviste matematice din ţară și din străinătate: China, Coreea de Sud, Israel, SUA, Ucraina.

Profesorul Constantin Corduneanu a fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din diverse ţări. Doctor Honoris Causa al universităţilor din Constanţa, Braşov, Iaşi, Suceava și al Universității „Ural “din Ekaterinburg (Federația Rusă).

A fost distins cu Premiul Ministerului Educaţiei (1963), Premiul „Gh. Lazăr “al Academiei Române (1965), cu titlul Distinguished Research Award de către Universitatea de Stat din Texas (1991), cu Medalia de Merit a Societăţii Matematice din Cehia (2001).

Academia Română l-a ales membru corespondent în anul 1974, calitate care i-a fost retrasă ca urmare a plecării din țară în anul 1978. A fost repus în drepturi în 1990, iar în anul 2015, a fost ales membru titular.

Academia Română aduce un respectuos omagiu personalității academicianului Constantin Corduneanu. Vestea stingerii sale din viață a fost primită cu profundă durere de membrii Academiei Române, de comunitatea științifică românească și de către discipolii pe care i-a îndrumat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *