Republica Irlandeză are o economie mică, modernă și dependentă pe comerț extern. Cu un PIB de aproximativ 40.000 dolari pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată țară din Europa și a patra cea mai bogată din lume.
Economia Irlandei este caracterizată de o forță de muncă foarte educată și de o rată foarte înaltă a investițiilor străine. Creșterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între anii 1995 și 2000; între 2002 și 2004, creșterea medie pe an a fost în jur de 4-6%, apoi economia țării s-a prăbușit sub povara unor reforme nesustenabile…
Acordul de securitate cu Ucraina
Pe 4 septembrie 2024, Vilodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a semnat al 26-lea acord bilateral de securitate, cu Irlanda, stat neutru, în timpul unei vizite pe care premierul acestei ţări a făcut-o la Kiev: „Astăzi, Simon Harris, şeful guvernului irlandez a fost într-o vizită în Ucraina şi nu a fost doar la Kiev, ci şi la Gostomel şi Borodianka. El a văzut ce a adus războiul rusesc în Ucraina. Astăzi am semnat un acord bilateral de securitate cu Irlanda, care este substanţial, aşa cum ar trebui să fie…”. „Deşi Irlanda este un stat neutru din punct de vedere militar, cooperăm activ în sferele politică, economică şi umanitară. Şi vom colabora şi mai activ”, a precizat Zelenski. „Am stabilit suma sprijinului pentru Ucraina din partea Irlandei pentru acest an. Am convenit să facem mai mult împreună pentru a ne asigura că sancţiunile împotriva Rusiei pentru acest război devin mai puternice şi pentru a ne asigura că reconstrucţia în Ucraina este mai activă”, a mai detaliat liderul ucrainean.
Excedentul bugetar
În 2004, Irlanda va obține un excedent bugetar de 8,6 miliarde euro în 2024, pentru al treilea an consecutiv, după ce acesta a atins nivelul de 8,3 miliarde de euro în 2023 și tot 8,6 miliarde de euro în 2022, potrivit datelor oficiale: veniturile extraordinare provin din impozitul pe profit plătit de marii giganți tehnologici și farmaceutici cu sediul în Irlanda (https://cursdeguvernare.ro/marea-dilema-irlandeza-pe-ce-sa-si-cheltuiasca-excedentul-bugetar-de-86-mld-euro.html).
Autoritățile din Irlanda au de cheltuit de trei ani excedentele bugetare menționate, în contextul în care economia țării a crescut în 2023 de cinci ori mai rapid decât prognozele. După mai bine de un deceniu de la prăbușirea economică a Irlandei, care a impus intervenția UE și a Fondului Monetar Internațional cu un pachet de împrumut de 67,5 miliarde de euro și un program controversat de austeritate, guvernul continuă să fie prudent și să economisească excedentele bugetare obținute din impozitarea multinaționalelor americane pentru finanțarea unor provocări viitoare legate de pensii, climă și infrastructură.
Dublinul a folosit o parte din excedentul bugetar pentru rambursarea datoriilor, reducându-și raportul datorie/VNB (venit național brut) la puțin sub 76%, însă iminența alegerilor ar putea determina actualul guvern să fie foarte precaut cu cheltuielile bugetare, susțin specialiștii.
Un nou fond suveran „Future Ireland Fund”
Creşterea taxelor colectate de Irlanda de la un număr redus de mari firme multinaţionale au permis acestei țări să revină rapid pe un surplus de 2,9% din venitul naţional brut în 2022 (Irlanda planifică un fond suveran de 100 de miliarde de euro (stiripesurse.ro), postat pe 10 octombrie 2023): în condiţiile în care proiecţiile bugetare arată că acest surplus va rămâne la un nivel ridicat și în 2023, ministrul irlandez de Finanţe, Michael McGrath, a anunţat că va introduce un set de legi care obligă Guvernul în funcţie să investească 0,8% din PIB-ul nominal, echivalentul a 4,3 miliarde de euro pe an, într-un nou fond suveran, începând din 2024 şi până în 2035.
Departamentul condus de Michael McGrath estimează că fondul denumit „Future Ireland Fund” ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro în 2035, plecând de la ipoteza unui randament de aproximativ 4%, şi ar ajuta la reducerea costurilor cu pensiile şi schimbările climatice în viitor: „Acesta este un plan realist şi realizabil pentru Irlanda şi fereastra de oportunitate nu va rămâne deschisă la nesfârşit. Trebuie să profităm de ea acum”, a spus Michael McGrath.
De asemenea, Guvernul de la Dublin vrea să înfiinţeze un al doilea fond, mai mic, cu o valoare de 14 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură şi climă, bani care vor fi puşi la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, de asemenea, pentru a funcţiona ca un amortizor împotriva reducerilor de capital în orice eventuale crize viitoare.
În pofida unor semnale care arată o încetinire a ritmului de creştere economică, comparativ cu situaţia din 2022, Ministerul irlandez de Finanţe şi-a menţinut estimările de creştere pentru acest an la 2,2%, dar şi-a revizuit prognoza de creştere pentru 2024 până la 2,2%, de la 2,5% anterior.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia
