Cum ne influențează viața pandemia de COVID19 și ce efecte are asupra psihicului uman, a fost tema emisiunii Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
România trece prin cea mai grea perioadă de la începutul pandemiei.
Numărul infectărilor cu COVID-19 crește alarmant și tot mai multe regiuni intră în scenariul roșu.
Studii recente arată că depresia, anxietatea și creșterea tendinței suicidale se manifestă tot mai acut, iar episoadele depresive se observă și la categorii de vârstă mici, în speță la adolescenți, cărora le lipsește interacțiunea.
Și în jurul nostru situația epidemiologică este una dificilă. Sunt raportate în fiecare zi creșteri ale numărului de îmbolnăviri de COVID-19, iar autoritățile din statele vecine iau în calcul noi restricții.
În timp ce America se luptă cu al doilea val al pandemiei și Europa atinge niveluri record, Organizația Mondială a Sănătății spune că jumătate din populația lumii se confruntă deja cu “oboseala pandemică” – o stare de oboseală care va face mult mai greu de suportat noile restricții, spre deosebire de primăvară, când încă împărtășeam cu toții speranța că odată cu venirea verii vom reveni la normal.
“Suntem după zece luni de măsuri din ce în ce mai restrictive, însoțite de incertitudine cu privire la durata lor, la severitatea lor, așteptăm din zi în zi să se întâmple lucruri și asta uzează, obosește, epuizează foarte mult, mai ales atunci când informațiile sunt contradictorii, falsele speranțe și veștile negative se succedă. Guvernele trebuie să ia în considerare faptul că atenția acordată de populație măsurilor de prevenție luate la început nu mai e aceeași, oamenii s-au plictisit, sunt doritori sa își trăiască viața și, din păcate, acest lucru nu este posibil. Conflictul dintre aspirații și realități conduce la o stare generală de nemulțumire si s-a văzut clar că unii dintre europeni au ieșit chiar în stradă să-și manifeste nemulțumirea”, explică doctorul Valentin-Veron Toma, cercetător științific principal la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Romane, această stare de oboseală pandemică.
Pentru a putea depăși însă această situație, este nevoie să lucrăm mult cu noi înșine și să învățăm să ne prioritizăm activitățile.
“Observ că există un soi de epuizare, deși încă sunt resurse. Această oboseală vine și pe fondul unui somn de o calitate îndoielnică, a unor vacanțe care nu au fost conform așteptărilor și atunci resursele sunt din ce în ce mai puține și e necesar să fim puțin mai grijulii la cum ne prioritizăm activitățile. Există și o parte constructivă pentru că învățăm să ne prioritizăm acțiunile către care trebuie să ne îndreptăm atenția“, susține Nicoleta Zugravu – art terapeut Phronetik® at A.R.T.E..
Depresia si anxietatea, accentuate de pandemie
Cu cât ne încărcăm mai mult cu informații cu conotație negativă, devenim mai epuizați, lipsiți de resurse, de încredere, ceea ce poate duce la depresie și chiar la tentative de suicid în cazul unor persoane mai fragile.
Acumularea oboselii, a stresului, incapacitatea de a gestiona incertitudinea, de a proiecta un viitor, pot să aibă consecințe la nivel psihic și somatic, spune doctorul Valentin-Veron Toma.
“Printre cele mai citate în studiile recente sunt depresia, anxietatea, creșterea tendinței suicidale, consumul de substanța psihoactive și tulburarea de stres posttraumatic. Și în Asia și în Europa și pe continentul american se observă o creștere a incidenței și prevalenței acestor tulburări psihice, iar guvernele au emis anumite ghiduri pentru corpul medical, psihologi și psihiatri, prin care le recomandă ce strategii să adopte la nivel național sau de comunitate”.
Cercetătorul Valentin Toma avertizează că singurătatea este o problemă reală, iar persoanele singure pot dezvolta tulburări psihice în această perioadă dificilă.
“Este vorba despre categorii de persoane, care au stat în carantină, care se tem să aibă o interacțiune umană caldă chiar și după ridicarea restricțiilor. Pentru aceste categorii, singurătatea este o problemă reală și unii dintre ei pot dezvolta anumite forme de suferință psihice, de tulburări psihice“.
Îngrijorător este că și în România episoade depresive se observă inclusiv la adolescenți.
“La nivelul țării noastre, episoadele depresive au crescut și la categorii de vârstă mult mai mici. De exemplu, la adolescenții cărora le-a lipsit interacțiunea directă. Pe de altă parte, au fost și sunt în desfășurare proiecte ale unor organizații si suportul există, dar nu avem cultura de a apela la un ajutor specializat, nu face parte din educația noastră“, explică Nicoleta Zugravu – art terapeut Phronetik® at A.R.T.E.
Din acest punct de vedere, specialiștii avertizează asupra efectelor pe termen lung ale pandemiei.
Este necesară adaptarea sistemelor de sănătate la diminuarea acestor efecte, după ce criza va fi trecut.
“Grupurile vulnerabile sunt afectate mai mult decât persoanele cu un psihic mai robust. Cei deja diagnosticați cu tulburări psihice au acum nevoie de îngrijiri speciale. Abuzul la domiciliu crește din cauza izolării. Singurătatea, de asemenea, afectează oameni de vârste diferite, în mod diferențiat. Toate aceste lucruri pot constitui o încărcătură globală la nivelul sistemelor de sănătate naționale, dar și la nivel global. Prin urmare, Asociația Americană de Psihiatrie și alte asociații din Marea Britanie, Canada avertizează că, după ce ne concentrăm acum la gestionarea crizei, a salvării vieților omenești și a recuperării persoanelor infectate, trebuie apoi să ne concentrăm pe efectele de lungă durată“, spune doctorul Valentin-Veron Toma, cercetător științific principal la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Romane.
“Este nevoie de solidaritate“
Pentru a contracara efectele pandemiei și a diminua pe cât posibil efectele asupra psihicului uman, avem nevoie de solidaritate, de mesaje pozitive și de o rețea de susținere în jurul nostru, sunt de părere cei doi specialiști.
“E nevoie să fim împreună, solidari și Guvernul și societatea civilă și noi oamenii obșnuiți, să ne concentrăm mai mult pe cum putem lucra împreună mai degrabă decât să creăm polarizări în societate“, spune doctorul Toma.
Iar din activitățile noastre cotidiene nu trebuie să lipsească timpul petrecut cu familia, cu oamenii dragi și mesajele pozivite.
“Petrecerea timpului cu mass-media în prim plan nu face bine. Cei care au copii sunt invitați să petreacă mai mult timp cu ei, iar ei sunt o sursă de energie, reușesc să ne readucă bucuria lucrurilor mărunte. Avem nevoie de mesaje pozitive, să ai o rețea de susținere, să te înconjori de oameni care au o perspectivă încurajatoare asupra lucrurilor, să trecem împreună prin această perioadă“, recomandă terapeutul Nicoleta Zugravu.
“Nu vom reveni la vechiul normal. Realitatea se schimbă“
Având în vedere efectele pandemiei asupra psihicului uman, măsurile sanitare fără precedent luate în toată lumea, dar și schimbările economice, sociale și comportamentale la care suntem supusi încă de la începutul anului, sunt tot mai mulți specialiști care spun că lucrurile nu vor mai reveni la normal.
Și cercetătorul științific Valentin-Veron Toma este de părere că nu vom mai reveni la “vechiul normal”, pentru că realitatea se schimbă considerabil.
Prin urmare, trebuie să cucerim noi realități să si construim împreună un nou normal, care să fie mai bun.
“Eu cred că nu vom reveni la ce era înainte, sau nu foarte curând, cred că realitatea se schimbă, pentru că orice provocare într-un sistem social duce la progres, la schimbarea de practici, de credințe. Cred că vechiul normal nu va mai fi regăsit, ci vom fi într-o realitate schimbată. Va trebui să menținem ce am învățat în perioada asta, pentru că epidemiologii arată că instabilitatea în anumite ecosisteme va duce la apariția unor epidemii la intervale de 4-5 ani. E posibil ca lucrurile pe care le învățăm acum să ne fie utile în noul normal pentru că vom fi mai pregătiți pentru evenimente de acest gen si asta va conduce la un nou normal mai bun decât vechiul normal“.
Valul doi al pandemiei de Covid 19 vine nu doar cu noi provocări pentru gestionarea crizei sanitare, ci și cu o intensificare fără precedent a atacurilor cibernetice, în contextul creșterii exponențiale a utilizării internetului. Digitalizarea, accelerată de actuala pandemie, creează oportunități, dar și vulnerabilități! Despre cât de pregătiți suntem pentru a gestiona aceste realități și cum evităm să fim victimele infractorilor cibernetici discutăm în ediția din noapte de 2-3 nov. cu specialiști CERT RO: Andrei Bozeanu și Ștefan Tănase, experți cybersecurity, Elliza Ciurea, consilier juridic, și Mihai Rotariu, purtător de cuvânt.
(Luminița Voinea și Maria Țoghină)
