Sfântul Andrei, „Apostolul românilor”. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Sfântul Andrei este sărbătorit de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 noiembrie. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României, fiind primul apostol al lui Iisus Hristos care a ajuns pe aceste meleaguri. Ziua de Sf. Andrei are şi conotaţii mistice.
Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este supranumit şi „Cel Întâi Chemat”. A fost fratele Apostolului Petru, fiind ambii fiii pescarului Ioan. Sfântul Andrei este originar din Betsaida, un oraş din Estul Galileei.
Sfântul Andrei a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul şi a fost trimis de acesta, să-L caute pe cel despre care se spunea că este „Mielul lui Dumnezeu”. Sfântul Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, fiind primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în această zonă. Este considerat ocrotitorul României pentru că, de asemenea, a fost primul care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.
În zona Dobrogei există Peştera Sfântului Andrei, cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României.
Ziua de Sfântul Andrei marchează începutul iernii în tradiţia veche, astfel că este o zi în care se prezice vremea pentru anul care vine. Agricultorii pun grâu la încolţit pentru a vedea cum va fi recolta în anul viitor. Punerea grâului la încolţit reprezintă un semn al belşugului şi se spune că cei care respectă acest obicei vor avea parte de prosperitate. Tradiţia s-a mutat de la sate la orașe..
O altă tradiţie legată de sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei ţine tot de prezicerea vremii pentru anul ce urmează. Se spune că dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Dacă în schimb va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Numele Sfântului Andrei este purtat de aproape 800.000 de români, jumătate dintre aceştia fiind bărbaţi.