„Vatra veche”, nr. 9 (189), septembrie 2024. De la inimă la inimă, de la poezie la poezie

Este o onoare pentru mine să fiu acum, aici, sub cerul Greciei, și cu Grecia în inima mea, ca poet, reprezentant al României, țară care se bucură a fi invitata de onoare a celui mai important festival în care ne regăsim, în numele poeziei. Aș spune, așadar, că România este regele acestei manifestări, dar să nu uităm nicio clipă că regină este… poezia. Suntem aici, în primul rând cei care credem că frumusețea va salva lumea, așa cum susținea Dostoievski! Suntem aici cei care credem că prin frumusețe – adică prin artă, îmbătați de miresmele ei, vom face ca lumea să devenină mai bună, ca oamenii să stea departe de toate urâciunile vieții! Noi, poeții, veniți din largul lumii aici, prin poezia noastră, suntem parte a acelei frumuseți care vrea să salveze lumea, să-i salvaze trecutul, să-i salveze viitorul, dar și să dea sens clipei prezente. Suntem aici cei care credem că dialogul artelor ne poate face mai puternici pentru a apăra cultura care, la rândul ei, să ne poată apăra pe noi. Suntem aici din douăzeci de țări, poeți însuflețiți de idealuri literare, animați de dorința de a aduce poezia în dialog, de a o ridica în orizontul care ne face mai buni, mai frumoși. Suntem aici în patria lui Homer, care a văzut lumea fără să vadă, dovadă că poezia poate vedea și ceea ce e nevăzut, că poate mărturisi cele mai profunde adâncuri ale ființei umane! Dovadă că poezia este un ochi al lumii! Se vorbește tot mai insistent depre Inteligența Artificială, despre marile ei virtuți. Dar, observați, nimeni nu vorbește despre frumusețea artificială, despre emoția artificială, toți vor emoție naturală, frumusețe naturală. Inteligența Artificială va putea crea poezie, va putea crea artă. Vă mulțumesc, în numele poeților români, care am venit cu inima curată, ca să intindem punți ale poeziei între noi. Semnarea unor parteneriate între Festivalul Internațional de Poezie de la Padra și Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” și Festivalul Internațional de Creație și Interpretare „Ana Blandiana” e încă o dovadă a încrederii în șansa pe care ne-o dă poezia pentru a dăinui nu oricum, ci în lumina frumuseții. Am celebrat anul acesta, la Festivalul Internațional de Creație și Interpretare „Ana Blandiana”, poezia unui important poet grec, Ghiorghios Seferis, traducându-i și editându-i poezia și, mai mult, aducând-o aproape de cei mai tineri cititori, tineri și din România și din Grecia. Revista „Cadran” pe care o conduc, a venit în întâmpinarea Festivalului Internațional de Poezie de la Padra, cu pagini în care se regăsesc scriitori greci – Kiki Dimoula, Thanasis Valtinos, Antonis D. Skiathás, Liana Dar nu va putea birui niciodată sufletul, nu va putea îngenunchea poezia. Atunci când nu se va mai putea crea din sursă naturală, emoție naturală, nu va sfârși lumea, dar ea nu va mai avea sens. De aceea, misiunea noastră este și nobilă și importantă. Noi, poeții, suntem pumnul care va sta în calea oricăror furtuni care maculează nevoia noastră de a locui poetic lumea aceasta, cum bine spunea un mare poet, Hӧlderlin, admirator al mitologiei grecești și al poeților greci antici, ca Pindar și Sofocle. Suntem aici fiindcă credem în virtuțile poeziei, credem în valorile care au dat lumii sens și speranță în mântuire. Cred că este acum mai mare nevoie de poezie ca oricând, ca leac pentru toate bolile lumii. Mă refer la poezie nu în sens limitativ, ci în orizontul creației, indiferent de limbaje. Sakelliou și Iossif Ventouras, având în Angela Bratsou, îngerul păzitor al poeziei grecești. Acest Festival e o oportunitate unică de a ne cunoaște și de a ne uni forțele, de a face ca orice literatură să aibă șansa ei, că nicio limbă nu poate ține în capcană o literatură, că dialogul culturilor sporește tezaurul umanității. Vă mulțumim pentru călduroasa dv. primire, pentru generozitate, pentru încredere, pentru porțile pe care le-ați deschis. N-am ezitat să intrăm, știind că sub cerul poeziei suntem liberi, suntem mai puternici, că prin poezie mai avem viitor, că, totuși, poezia va salva lumea. Trăiască poezia, oriunde s-ar afla, trăiască poeții, oriunde s-ar afla, trăiască România din inima voastră, trăiască Grecia, din inima noastră. Dumnezeu să binecuvânteze poezia și pe cei care trăiesc în ea! Să nu uităm de lord Byron – genericul și tema centrală a acestui Festival: „I had a dream, which was not only a dream”. Putem spune că am avut un vis și că acesta nu a fost doar vis, el a devenit realitatea acestei minunate sărbători a poeziei, omagiind și pe cei care au scris istorie prin poezie.

Nicolae Băciuț

(cuvânt rostit în numele delegației române

la festivitatea de deschidere a

Festivalului Internațional de Poezie, Padras)