Legea învățământului a suferit de-a lungul anilor foarte multe modificări, fără a urmări binele elevilor sau al cadrelor didactice, ci doar idei de aparentă modernizare, după principii de import, emise de cei aflați „la putere”. Noutatea pe care ne-o propun acum, legată de portofoliul educațional, va fi aplicată pentru elevii care intră anul acesta școlar, 2024-2025, în grupa mijlocie, respectiv grupa pregătitoare. Am mai spus și cu alte ocazii că multe măsuri parcă au fost luate doar pentru a fi ceva scris pe hârtie, întrucât totul pare copiat după sistemele de învățământ din alte țări, cu multă experiență în acest sens, dar la noi nu au nicio valoare practică și nicio finalitate palpabilă. Acest portofoliu educațional a apărut în legea educației încă din anul 2011 (legea Micle/Funeriu), dar nu a fost pus în practică niciodată.
Potrivit noului act normativ, 198/2023, învățătorii, respectiv profesorii diriginți vor avea de completat și alcătuit documente relevante pentru fiecare elev privind rezultatele învățării, inclusiv un plan educațional individualizat, precum și recomandări de recuperare a pierderilor de învățare. În cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale vor fi alcătuite rapoarte descriptive de evaluare la finalul învățământului preșcolar, al clasei pregătitoare și clasei întâi.
De asemenea, pentru toți elevii vor apărea, în cadrul acestui portofoliu, rezultatele evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Interesant este faptul că toate aceste evaluări nu au ca finalitate o notă, ci sunt doar niște coduri, care pot fi interpretate de către fiecare profesor în parte. Portofoliul educațional va mai cuprinde, pe lângă toate cele menționate, diploma de absolvire și foaia matricolă la finalul clasei a VIII-a, iar, pentru cei care termină clasa a XII-a, rezultatele obținute la bacalaureat, precum și o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte.
Așadar, din toate cele enumerate mai sus reiese că atât învățătorii, cât și diriginții, împreună cu profesorul consilier școlar, vor depune o muncă zadarnică (și, teoretic măcar, nu ușoară) pentru realizarea acestor portofolii educaționale care, în final, au doar rol consultativ. Elevii nu vor putea folosi informațiile pentru a aplica la vreo facultate, de exemplu, ci datele respective vor avea ca unic scop, s-ar părea, „identificarea decalajelor educaționale și fundamentarea intervențiilor de sprijin”.
Păcat că nu se merge până la capăt cu preluarea informațiilor din străinătate, că poate atunci, conștienți fiind de rezultatul final, părinții, copiii și profesorii s-ar implica mai mult în activitățile școlare și extrașcolare, adăugate la un „dosar” consistent, necesar în vederea înscrierii la un liceu sau o instituție de învățământ superior.
În această formă, fără fond, portofoliul educațional va reprezenta numai implicarea profesorilor și învățătorilor, care, de unii singuri, nu pot realiza nimic, căci învățământul se bazează pe conlucrarea armonioasă dintre elevi, profesori și părinți, într-un context previzibil, nu schimbat pe genunchi odată cu fiecare guvernare. Deocamdată, ideea legiferată va presupune o altă completare de hârtii fără prea multă noimă și o nouă provocare pentru cei implicați.
Alina Ane-Maria Pripon
Foto: pixabay.com
