◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.11.2024

Breviar energii regenerabile

Bilanț 2023

Lumea a instalat 116 gigawați de capacitate nouă de energie eoliană în 2023, potrivit Raportului Global 2023 referitor la Energia Eoliană, redactat de Consiliul Global pentru Energie Eoliană (GWEC). Aceasta este o creștere de 50% față de 2022, ceea ce îl face din 2023 cel mai bun an înregistrat pentru noi proiecte eoliene.

China a instalat cele mai multw turbine eoliene pe mare, cât și pe uscat, urmată de SUA, Brazilia și Germania. Datorită creșterii puternice din Țările de Jos, Europa a avut și ea un an record în 2023, cu 3,8 gigawați de nouă capacitate eoliană offshore (Țări își care generează toată energia electrică din surse regenerabile; două sunt în Europa – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro). Raportul GWEC notează că, în timp ce creșterea energiei eoliene este foarte concentrată în câteva țări mari, alte regiuni și țări au înregistrat, la rândul lor, creșteri record: Africa și Orientul Mijlociu au instalat aproape 1 gigawatt de capacitate de energie eoliană în 2023, aproape triplu față de anul 2022.

Șapte țări produc toată energia din surse regenerabile, conform cifrelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA). Peste 99,7% din energia electrică din Albania, Bhutan, Etiopia, Islanda, Nepal, Paraguay și Republica Democratică Congo provine din energie geotermală, hidro, solară sau eoliană. Norvegia s-a apropiat cu 98,38% energie electrică din din vânt, apă sau solară.

Alte 40 de țări au primit cel puțin jumătate din energia electrică necesară din surse regenerabile în 2021 și 2022, inclusiv 11 țări în Europa. Altele, precum Germania sau Portugalia, sunt capabile să funcționeze 100% cu energie electric obținută din surse eoliene, hidro și solară pentru perioade scurte de timp. Un studiu al Universității Exeter și University College Londra estimează că solarul va atinge un „punct de cotitură ireversibil”, devenind principala sursă de energie a lumii până în anul 2050.

 

Creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile

Capacităţile de producţie a energiei regenerabile instalate în 2023 au crescut cu 50% comparativ cu 2022, a anunţat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), care se aşteaptă la un ritm de creştere semnificativ în următorii ani (Energia regenerabilă crește în ritmuri semnificative – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro).

510 gigawaţi de noi capacităţi de producţie a energiei regenerabile au fost instalate în 2023, în creştere faţă de 2022, a informat IEA în raportul său „Renouvelables 2023”. Trei sferturi din noile instalaţii au fost în domeniul energiei fotovoltaice. „Creşterea capacităţilor de producţie a energiei regenerabile în Europa, SUA şi Brazilia a atins noi niveluri de producție”, afirmă raportul IEA.

 

Sticla care produce curent electric

Cercetătorii japonezi și elvețieni au creat o sticlă care produce curent electric când este expusă la lumină, folosind un laser pentru a grava un circuit pe suprafața acesteia și generând astfel un cristal semiconductor (https://www.stiripesurse.ro/o-descoperire-geniala-mult-mai-la-indemana-ar-putea-aduce-sfarsitul-panourilor-solare_3260567.html, postat pe 14 martie 2024): această invenție ar putea înlocui panourile solare clasice, oferind o modalitate mai eficientă de a produce energie pentru casele oamenilor.

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Tokyo și de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne au utilizat un laser pentru a grava un circuit pe suprafața sticlei, ceea ce a dus la crearea în acest fel a unui cristal semiconductor. Yves Bellouard, profesor asociat la școala elvețiană și director al laboratorului Galatea, a apreciat tehnologia ca fiind „surprinzătoare și inovatoare” pentru capacitatea sa de a modifica un material fără aditivi suplimentari.

Proiectul de colaborare a presupus utilizarea sticlei de telurit, utilizată de obicei în producția de fibre optice, furnizată de institutul japonez. Goezden Torun, student în laboratorul lui Bellouard, a creat involuntar cristalul semiconductor în timpul experimentelor cu laserul cu femtosecunde pe sticla de telurit. Circuitul inscripționat cu laserul pe suprafața sticlei a determinat apoi generarea unui curent electric ca răspuns la lumina ultravioletă.

Tetsuo Kishi, profesor asociat la Institutul de Tehnologie din Tokyo, a evidențiat potențialul uriaș al tehnologiei, transformând sticla dintr-un material pasiv care doar lasă să treacă lumina într-un material activ cu proprietăți asemănătoare semiconductorilor. Prof. Kishi a sugerat posibilitatea de a modifica compoziția sticlei pentru a o face mai practică, făcându-o mai ușoară și mai subțire. Deși există încă provocări, cercetătorii prevăd aplicații viitoare în care ferestrele acoperite parțial cu sticlă inteligentă de telurit, modificate de lasere cu femtosecunde, ar putea servi ca sursă de energie curată, reducând potențial dependența de combustibilii fosili.

Turbinele eoliene din largul mării sunt mai eficiente decât cele montate pe continent

În anii trecuți, compania General Electric, fondată de Thomas Edison la sfârșitul secolului al XIX-lea, a instalat în largul marii turbine eoliene de 5 până la 7 MW în urma unui parteneriat cu Departamentul pentru Energie din SUA: aceste turbine uriașe alimentează peste 1.000 de locuințe fiecare și au redus costurile generale pentru obținerea energiei eoliene – fiecare turbină are un rotor cu diametrul de 140 m, situat la înălțimea de 100 m de sol și se rotește de 10 ori pe minut. General Electric a folosit materiale noi pentru a scădea greutatea totală a turbinei, precum și diferite instalații performante pentru măsurarea vitezei vântului și repoziționarea turbinei în funcție de aceasta.

Conform calculelor efectuate de Stephen Connors și colegii săi de la Massachusetts Institute of Technology, turbinele situate la distanță semnificativă în largul mării produc electricitate la un pret mult mai mic, comparativ cu echivalentele lor de pe continent sau din apropierea țărmului. În largul mării, vântul are o viteză mai mare și este mult mai constant, iar turbinele pot funcționa la 50% din capacitate de-a lungul întregului an, comparativ cu 30% pentru turbinele de pe continent. Fermele eoliene din largul mării au avantajul că pot fi amplasate destul de aproape de orașele mari, reducând costurile pentru infrastructura necesară transportării electricității.

Jim Lyons, managerul secției de tehnologii avansate legate de proiecte eoliene la General Electric rămâne optimist în legătură cu turbinele eoliene montate ân largul mării: prin combinarea fermelor de vânt de pe continent și din larg, 20% din energia americană va proveni din surse eoliene.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *