Zilele precedente, în perioada 24–27 martie, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova a a vut loc, în condiții cu totul speciale, determinate de situația creată de starea de urgență în care se află țara, cea de-a 43-a ediție a Zilelor Elena Farago. Nu putea fi întreruptă o manifestare cu asemenea tradiție și nici nu se putea face pauză în respectul pe care biblioteca și orașul îl datorează poetei.
Așa că viața și opera Elenei Farago au fost puse în valoare, în aceste zile, printr-o expoziție de carte on-line, prin difuzarea pe pagina de Facebook și site-ul Bibliotecii (www.aman.ro) a filmelor Personalități craiovene: Elena Farago (1878 – 1954) și Elena Farago, prietena copiiilor, realizate de colectivul bibliotecii, un tur de vizitare virtuală a casei memoriale, precum și prin înregistrări diverse, trimise de elevi și încărcate în internet.
Nu putea fi exclus din program nici tradiționalul concurs de recitare și desen Elena Farago – prietena copiilor, ajuns la ediția a XVI-a, doar că și acesta s-a desfășurat tot de la distanță, prin intermediul tehnologiilor moderne, în parteneriat cu Școala Gimnazială „Mircea Eliade”. Au participat mulți copii, sub îndrumarea unor profesori devotați, iar după depășirea situației de criză pe care o traversăm, toți participanții sunt așteptați la bibliotecă pentru ridicarea premiilor.
„Elena Farago este unul dintre cei mai iubiți autori de texte pentru copii din istoria Literaturii Române și nu cred că este cineva care să nu fi auzit de Gândăcelul sau Cățelușul Șchiop. De aceea, chiar dacă s-a desfășurat într-un mod atipic pentru o astfel de activitate, am ținut să păstrăm un anumit grad de normalitate. Mare parte din colectivul bibliotecii s-a implicat cu toată dăruirea, iar colaboratori și cititori permanenți au fost alături de noi. Le mulțumesc tuturor și sunt convins că, în on-line, tot ce au făcut a ajuns la un public mult mai larg” – a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Cu o operă poetică dedicată aproape în exclusivitate celor mici și cu o bogată activitate în întreținerea unei vieți literare și culturale active în Craiova timp de aproape o jumătate de secol, Elena Farago a fost pe bună dreptate declarată cetățean de onoare al orașului, la puțină vreme după moartea sa, în 1954.
Se năștea într-o zi de primăvară, la 29 martie 1878 la Bârlad, fiind al doilea copil din cei șapte ai familiei Francisc și Anastasia Paximade, trăsăturile riguroase ale Elenei venind, probabil, din partea mamei, acesta fiind de origine greacă.
Formarea ei s-a făcut la pensioanele Drouhet și Varlaam, unde a urmat clasele primare, apoi două clase gimnaziale la Școala de Stat din Bârlad.
Multe necazuri s-au abătut asupra ei, încă din prima parte a vieții, asupra cărora nu insistăm aici, dar a ajuns, până la urmă, orfană, în București. Cert este că s-a format în preajma lui I. L. Caragiale, Gh. Panu, Nicolae Iorga și altor mari intelectuali, iar în anul 1907, urmându-și soțul și serviciul acestuia, a venit în Craiova, oraș unde va rămâne toată viața.
Cariera literară a Elenei Farago începe în anul 1898, la vârsta de 20 de ani, cu un reportaj pe care îl semnează sub pseudonimul Fatma, iar prima poezie este publicată în anul 1902, în ziarul „România muncitoare”. În această perioadă colaborează la mai multe publicații cu versuri și traduceri.
Primul volum de poezii, intitulat Versuri apare în anul 1906, la îndemnul lui Nicolae Iorga și este publicat la Editura Luceafărul din Budapesta. Au urmat volumele „Șoapte din umbră” – 1908, „Traduceri libere” – 1908, „Din taina vechilor răspântii” – 1913, „Șoaptele amurgului” – 1920, „Poezii alese” – 1924, „Nu mi-am plecat genunchii” – 1926, „Poezii” – 1937.
Activitatea literară s-a axat, în principal, pe literatură pentru copii: „Pentru copii”, versuri – 1913; „Copiilor”, versuri – 1913; „Din traista lui Moș Crăciun”, versuri – 1920; „Bobocica”, versuri – 1921; „Să nu plângem”, versuri – 1921; „Să fim buni”, proză – 1922 „Ziarul unui motan”, proză – 1924; „Într-un cuib de rândunică”, proză – 1925, și multe altele.
Elena Farago a tradus din operele scriitorilor clasici și moderni francezi: Villon Malherbe, Corneille, Verhaeren Haraucourt, Verlaine și a publicat volumele „Traduceri libere” – 1908, „Traduceri libere și reminiscențe” – 1921.
Poeta era prezentă în toate publicațiile de seamă ale vremii, enumerând printre ele: Convorbiri literare, Semănătorul, Ramuri, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața românească, Arhivele Olteniei.
La Craiova, primind conducerea bibliotecii, avut capacitatea de a crea din aceasta o instituție de prim rang în viața culturală a orașului și a țării, a știut să crească și să ocrotească colectivul acestei instituții, a reușit să coaguleze în jurul său o bună parte din elita intelectuală craioveană și să atragă către acest oraș mulți dintre scriitorii sau artiștii de renume național.
Rodica Pospai Păvălan
Filiala UZPR „Tudor Arghezi” Craiova
