Urgențele istorice nu primesc răspuns…Un ton de ”ocupat” sau mai degrabă ”defect” este pe firul timpului prezent. Nimic onorant în spațiul public mediatic, total ocupat de pandemie.
Se trăiește doar isteria efectului.
Toți fluturii sunt pe lampă.
102 sunt anii Basarabiei noastre de când a înviat din moarte, cu Țara pe moarte călcând…
Dragii mei conaționali,
A nu şti un adevăr şi a te lăsa la cheremul afirmaţiilor altora, luându-le de bune, nu pare a fi o vinovăţie atât de mare. Poate fi cel mult tratată ca naivitate sau stupizenie pardonabilă. Dar a şti adevărul şi a-l abandona dintr-o lehamite istorică, sau mai grav, printr-o conspirație trădătoare, este o crimă de neiertat.
Cazul Basarabia este elocvent. 1812, 1878 sau 1940 sunt acte de cotropire barbară, care prin acţiuni violente și îndelungate au produs distrugerea aproape în totalitate a unei naţii băștinașe ancestrale. Iată de ce, asasinatele în masă de atunci, de mai apoi, şi de curând au fost şi trebuie a fi tratate de noi ca DISTRUGERE DE PATRIMONIU UNIVERSAL ROMÂNESC.
Pentru Noi, IDENTITARII, Idealul ”Basarabia” trebuie să devină o problemă de conştiinţă a românității moderne. Este momentul să învăţam a spune „NU”(!!) banditismului invadatorilor de odinioară dar mai cu seamă cotropitorilor mentali de astăzi.
PENTRU CĂ AVEM O ȚARĂ DE ÎNTREGIT ȘI O NAȚIUNE DE RIDICAT!
Și atunci ne vom spăla de rușinea epigonilor fără de ispravă…
Pe unde umbli și cine te orbecăie Soră Basarabie, când fii tăi cei buni ți-arată, de amar de vreme, drumul către ACASĂ ?!
27 Martie 2020. din București,
Gen. Chelaru Mircia
