La sediul Muzeului Răzeșilor Găzari, de pe Valea Tazlăului Sărat, sat Prăjești, comuna Măgirești – Bacău, va avea loc, duminică, 29 septembrie, cu începere de la ora 12.00, cea de-a IX-a aniversare a muzeului, în organizarea Primăriei Măgirești și Fundației Culturale „Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, coordonator: ing. Câdă Ionică, primarul comunei Măgirești.
Din programul evenimentului: Prezentarea machetei unei sonde realizată de studenții Facultății de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași, coordonați de dr. arh. Gabriel-Călin Corduban, unul dintre autorii proiectului acestui muzeu, alături de prof. univ. dr. ing. Irina Bliuc, ing. Vasile Bălțătescu și constructorul Mihail Nichita; Lansarea Volumului „Patimile după Manachia”, semnat de prof. univ. dr. Constantin Parascan, după care, autorul va participa la tardiționalul Dialog al Personalităților Culturii Române, cu Urmașii răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat.
Muzeul Răzeșilor Găzari din Prăjești este un muzeu unic în România și în lume, fondat la inițiativa Fundației culturale „Urmașii răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, coordonată de universitarul, scriitorul și muzeograful ieșean Constantin Parascan, născut la Prăjești.
Construcția clădirii muzeului (finalizată și inaugurată în octombrie 2015), o bijuterie arhitectonică ce îmbină tradiționalul cu modernul, a fost posibilă datorită sprijinului voluntarilor și finanțărilor de la bugetul local, în timp ce profesorul Constantin Parascan a donat terenul, moștenit de la tatăl și bunicul său, pe care se afla o construcție abandonată de dinainte de 1989.
Muzeul include donații de obiecte originale: Minisecțiunea de arheologie și numismatică (cu urme ale culturii Cucuteni și monede din tezaure descoperite în zonă); Minisecțiunea de documente și acte administrative legate de activitatea de cărăușie a găzarilor; Minisecțiunea de etnografie, în care se regăsesc obiecte din gospodăria tradițională (bucătăria răzeșilor găzari), dar și legate de ocupațiile casnice ale femeilor (așa cum se poate observa în camera meșteșugurilor); Minisecțiunea de obiecte religioase, carte bisericească și o colecție de icoane pe lemn; Minisecțiunea de învățământ (manuale școlare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul sec. XX, donate în special de familia Bibiri din Cernu).
Colecția muzeului este completată de o secțiune în aer liber, cu obiecte ce reflectă ocupațiile răzeșului găzar (dulgherit, fierărie, munci agricole, cărăușie) și chiar o căruță cu coviltir, cu care găzarii obișnuiau să umble în călătoriile lor prin Moldova, pentru a-și vinde păcura. Lângă această secțiune a fost reconstituită o instalație tradițională de extras păcură, o hecnă, cum i se spune în zonă.
În muzeu se mai găsesc documente și obiecte rare: planul desfacerii moșiilor Măgirești și Prăjești întocmit de „gheometrul satului” în 1856 (cel care se ocupa de cadastru) și care folosea ca unitate de măsură „palma domnească”; un antimis de la 1844, de la biserica din Valea Arini (Neamț), un splendid chivot miniatural pentru împărtășit soldații pe front.
În incinta muzeului sunt organizate periodic, manifestări cultural-educative și de valorificare a patrimoniului tradițional, dar și de omagiere a personalităților naționale și locale (precum cea intitulată „Dialog al Personalităților Culturii Române, cu Urmașii răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”), prin recitaluri și spectacole, lansări de carte, expoziții de artă plastică, întâlniri cu scriitori, istorici, specialiști în conservare și restaurare, artiști plastici, muzicieni.
Printre oaspeții muzeului s-au numărat prof. univ. dr. Gheorghe Calcan, scriitorul și poetul Dumitru Vacariu (închis în temnițele comuniste timp de opt ani pentru poezia „Moldova însângerată”), ÎPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, filosoful și eseistul Mihai Șora, criticul de film Irina Margareta-Nistor, actorii Florin Piersic (care a participat la inaugurarea muzeului), Dorel Vișan, Ileana Popovici, Doru Octavian Dumitru, Vasile Muraru, Valentina Fătu, Daniela Tănase, artista plastică Rodica-Anca Marinescu și mulți alții.
Romulus-Dan Busnea / UZPR
