Primarii localităților din județele Sibiu și Brașov nu mai cred că statul va construi prea curând o autostradă sau un drum expres între cele două municipii reședință de județ. Aceștia au un alt plan: să construiască un drum de mare viteză care să unească Mândra (jud. Brașov) și Șelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni. Și nu doar atât. Iar în acest sens au anunțat că înființează Microregiunea Țara Făgărașului, elaborând o strategie de dezvoltare a orașelor și satelor de la nord de crestele Făgărașilor pentru valorificarea întregului potențial al zonei.
Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu. În total, din microregiune fac parte 33 de localități, dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) și zece din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia).
În documentul prezentat la evenimentul de ieri se menționează că „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului” propune dezvoltarea de proiecte multifond care să aibă în vedere mobilitatea oamenilor și a ideilor, în vederea multiplicării bunelor practici întâlnite la nivel național și european.
Cei care au elaborat acest document recunosc faptul că în localitățile amintite „există [în prezent] disparități profunde” cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general.
„Aceste disparități conduc spre un grad scăzut de coeziune și de participare a cetățenilor la viața publică, precum și imposibilitatea valorificării potențialului întregului teritoriu. Disparitățile conduc la competitivitate economică scăzută a microregiunii și slabă conectare a acesteia cu piața națională și internațională.
Există decalaje semnificative în dezvoltarea acestei zone față de alte teritorii din Regiunea Centru, respectiv lipsa unei infrastructuri consolidate care să susțină dezvoltarea economică, alături de protejarea mediului înconjurător, toate acestea constituind elemente ce justifică nevoia asumării unei noi perspective de dezvoltare a teritoriului microregiunii”, a explicat Mariana Câju, managerul de proiect.
Ideea principală a acestei microregiuni este cooperarea dintre primării și atragerea de fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi, având în vedere că banii de la bugetul central nu vin întotdeauna când e nevoie de ei. În același timp, nici autoritățile din România nu se înghesuie să depună proiecte pentru a cere bani de la UE: conform comisarului Corina Crețu, aproximativ 80% din banii destinați României nu au fost absorbiți.
